Baia de Aramă este un oraș din județul Mehedinți, care include și localitățile: Bratilovu, Brebina, Dealu Mare, Mărășești, Negoiești, Pistrița, Stănești și Titerlești. Râul Brebina străbate acest vechi târgușor mehedințean, în zonă existând o mulțime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Astăzi însă, natura și-a reintrat în drepturi. Altădată, aici erau mine de cupru, dar acum localitatea prezintă mai mult interes agro-turistic, fiind situată în apropierea multor obiective turistice montane.
Baia de Aramă a fost sat și nu a devenit târg decât din secolul al XVII-lea. Așezarea se afla pe marele drum de sub munte ce traversa Țara Românească. Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți, exact pe paralela 45 grade latitudine nordică. Orașul este adăpostit într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet. Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, țapul, iepurele, veverița, viezurele, porcul mistreț și chiar lupul sau ursul. Dintre rarități menționăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și o serie de șopȃrle.
Alături de păduri și pășuni, apele sunt o bogăție deosebită. Orașul este străbătut de râul Bulba care izvorăște din peștera cu același nume aflată în legătură cu Peștera Ponoarele prin care se scurge apa lacului Zătoni. Debitul râului este sporit de numărul mare al izvoarelor care îl alimentează, dintre care cel mai cunoscut este Bolborosul, care țâșnește la poala Cornetului de la baza unei stânci. Denumirea sugerează forța cu care izvorul țășnește bolborosind într-o limbă rece și cristalină a frumuseții nealterate de trecerea timpului.
Aici, la Bolboros, se organizau mai ales în zilele călduroase de vară ieșiri la iarbă verde și petreceri cu lăutari până noaptea târziu. Cu toate că asemenea petreceri sunt tot mai rare în ultimul timp, Bolborosul rămâne un loc fermecător care îi așteaptă pe cei setoși de frumusețe. Apele izvorului au fost captate pentru o păstrăvărie aflată în administrarea Ocolului Silvic din Baia de Aramă. Ceva mai jos se află un alt izvor care a fost captat și adus până în fața bisericii și a școlii, unde țâșnește într-o fântănă aspectuos construită cu douăsprezece guri, o adevărată risipă de bogăție.
La recensământul dina nul 2011 orașul număra 5349 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 5648 locuitori), dintre care: români – 85,51%, romi – 9,98% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului Baia de Aramă astăzi se prezintă aproximativ astfel:ortodocși – 87,84%, baptiști – 6,63% și restul – nedeclarată sau altă religie. Baia de Aramă este un vechi centru minier de unde s-a exploatat minereu de cupru din 1392. A fost atestat documentar în anul 1581, fiind declarat oras în anul 1968. Activitatile specifice specifice zonei sunt: Creşterea animalelor, Pomicultura, Comerţul și Agricultura. Principalele atracții turistice ale orașului sunt: Mănăstirea Sfinții Voievozi, Cheile Bulbei, Peşterea Bulbei și Cornetul Băii.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/01/auderghem-belgia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri