Medalia de mai sus a fost emisă în cadrul manifestărilor ocazionate de marcarea a 600 de ani de la atestarea documentară a muncipiului Bacău consemnată în documente ca fiind 6 octombrie 1468. Medalia a fost realizată de firma TECART în trei variante de metal copmpoziție (tombac – 1000 bucăți, tombac argintat – 100 bucăți și argint – 50 bucăți), este rotundă și are diametrul de 60 milimetri. Pe una din fețe este reprezentat chipul domnitorului Alexandru cel Bun, în timpul căruia s-a emis actul de atestare, iar pe cealaltă față – stema municipiului peste Biserica Precista.
***
Alexandru cel Bun a fost domnitorul Moldovei în perioada 23 aprilie 1400 – 1 ianuarie 1432. El este fiul cel mai mare al lui Roman I Mușat, voievod al Moldovei între anii 1391-1394, și al Anastasiei Mușat. a urmat la rtronul Moldovei după Iuga (1399-1400) îndepărtat de la tron de către domnitorul muntean Mircea cel Bătrân. La început, Alexandru cel Bun a domnit împreună cu fratele său Bogdan, până în 1407, când a devenit singurul conducător. Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerțul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în anul 1408, act în care este atestat și orașul Iași. A obținut recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de Constantinopol. În 1402 (după alți istorici în 1415) el a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Acest eveniment are o însemnătate deosebită în conștiința publică a poporului român, fiind zugrăvit în multe din frescele bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Lunga sa domnie - de 32 de ani - a corespuns, în general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a domnului moldovean, care a menținut echilibrul între Ungaria și Polonia. Astfel, recunoscând suzeranitatea lui Vladislav II Iagelo - a încheiat cu acesta o serie de tratate făgăduindu-i acestuia sfat și ajutor împotriva oricărui dușman. Alexandru cel Bun s-a asigurat de sprijinul Poloniei în fața oricărei încercări a Ungariei de a controla drumul comercial care lega sudul Poloniei, trecând prin Moldova, de gurile Dunării, mai precis de cetățile Chilia și Cetatea Albă. În calitate de vasal al lui Vladsilav II Iagelo i-a acordat acestuia sprijin militar în două bătălii purtate împotriva Ordinului Cavalerilor Teutoni: la Grunwald și Mareinburg (anul 1410). În anul 1420 au avut loc primele confruntări dintre Moldova și Imperiul Otoman. Turcii au asediat Chilia și Cetatea Albă, dar Alexandru a reușit să le apere. după moartea sa au rămas mai mulți fii care s-au luptat ani de zile pentru a ocupa tronul. Tronul a revenit fiului său Iliaș I. Alexandru cel Bun a fost căsătorit de trei ori. Prima soție se numea Margareta, fiica palatinului Ștefan din Losontz. Ea a făcut Catedrala catolică din Baia, unde a fost înmormântată. După moartea ei, Alexandru cel Bun s-a căsătorit cu Neacșa, numită de autorii străini Ana care a murit la scurt timp după cununie. A treia soție a fost Ringala, (ortografiat și Ryngalla), sora lui Vytaudas (marele duce Vitold) și cumnata lui Vladsilav II Iagelo.
Biserica Precista este una dintre cele mai renumite biserici ale orașului Bacau, avand hramul Adormirea Maicii Domnului și fiind parte componenta a Complexului arhitectonic al Curtilor Domnesti din Bacau. Edificiul este monument istoric situat pe strada 9 Mai, la numărul 48. Biserica a fost construita in vremea Ștefan cel Mare, de fiul sau, Alexandru, fiind sfintita la 1 ianuarie 1491. Construita din piatra si caramida, in stilul specific epocii marelui Ștefan, biserica este foarte bine proportionala, svelta, de plan treflat cu turla, avand o lungime de 25,68 metri, latimea pronaosului de 8,12 metri si largimea, in dreptul absidelor, de 11,24 metri. Pronaosul bisericii este supralargit, de forma patrata, cu intrarea spre vest si doua ferestre spre sud si nord. Naosul are absidele laterale semi-circulare in interior si cu cate cinci laturi in exterior. Absida altarului, semi-circulara in interior si cu noua laturi in exterior, este flancata de nisele proscomidiei si diaconiconului. Pronaosul este boltit in calota sferica pe pandantivi si arcuri. Bolti moldovenesti cu arcade piezise se ridica deasupra naosului. Turla, cilindrica in interior, prezinta in exterior opt fete. Ea este asezata pe o prima baza, de sectiune patrata, din zidarie de piatra si o a doua stelata cu 12 varfuri, de caramida. Doi contraforti intaresc zidul in dreptul diaconiconului si proscomidei. Soclul bisericii este realizat din piatra bruta, cu un profil de piatra de talie. Clădirea este prevăzută de jur-împrejur cu doua randuri de ocnite cu arcuri si picioare de caramida. Și absidele au firide lungi, cu arcuri si picioare tot de caramida. Ctitorul bisericii, Alexandru Voievod, a avut grija de monument si a daruit cu proprietati si bunuri materiale lacasul sfant. Intre acestea mentionam un frumos Tetraevanghel, daruit la 23 aprilie 1491, a unui Panaghiar si a altor obiecte sfinte. La fel, este demn de relevat ca, tot din porunca domnitorului Alexandru, la anul 1494, s-a asezat in interiorul bisericii o piatra de mormant, atribuita unui fiu al voievodului, descoperita in anul 1911, de arhitectul Virgil Draghiceanu, decorata in stil gotic si aflata in prezent la Muzeul de Istorie din Bacau. Biserica Precista a rezistat timpului, prin unele transformari si reparatii intreprinse in secolul al XVII-lea, in vremea domnitorului Vasile Lupu. Din aceasta perioada provine o piatra de mormant de la 1636, apartinand domnitei Carstina, sotia panului Mihai Fotena Postelnic, unul din ctitorii bisericii. Vasile Lupu va darui Biserica Precista si satele Letea si Poporul Manastirii Sfinții Trei Ierarhi, din Iasi. Mai tarziu, Precista va fi inchinata sfintelor manastiri de la Muntele Athos. In secolul al XVII-lea prin osteneala credinciosilor si slujitorilor bisericii s-au realizat lucrari de intretinere a bisericii, s-a facut catapeteasma, ușile împărătești si cele diaconesti, s-au pictat icoanele in stilul renasterii. In secolul al XlX-lea, la anul 1854, se vor produce transformari in arhitectura monumentului, care vor denatura forma originala a bisericii, in acest scop, arhimandritul Nilos de la Manastirea Esfigmenu din Athos, a adaugat un pridvor, a construit o turla deasupra pronaosului, a pictat interiorul bisericii in tempera si a pardosit-o cu dale de piatra. Alte lucrari de reparatii s-au intreprins la biserica in anii 1871,1884 si 1890. La data de 1 iulie 1907, Biserica Precista din Bacau este declarata monument istoric.Pictura din interiorul bisericii efectuata pentru prima oara in anul 1854, refacuta de mai multe ori in secolul al XIX-lea, curatata in anul 1933 si restaurata in anul 1966 nu a mai rezistat timpului. In acest scop, intre anii 1986-1989, s-au efectuat lucrari de repictare a bisericii in tehnica fresco, de catre pictorii bucuresteni Vasile cel Mare (interiorul turlei bisericii) si Constantin Apostol (tot ansamblul interior al bisericii si in exterior, ocnitele monumentului).
***
Actuala Stema a municipiului Bacău s-a stabilit de către autotitățile locale și aprobat de către guvern în preajma aniversării a 600 de ani de atestare documentară a orașului. Stema o are pe Maica Precista în partea inferioară, ocrotitoarea orașului, iar în partea superioară se găsesc cerbul și brazii, primele simboluri heraldice ale Bacăului. În partea inferioară culoarea aleasă este roșu. Culoarea roșie este specifică stemelor din Moldova, iar albastrul, ce se regăsește în zona superioară, este culoarea imediat următoare ca semnificație conform codului culorilor și a normelor heraldice. Cele două zone sunt despărțite de un brâu ce reprezintă vocația constructivă a orașului Bacău, aspirațiile sale către viitor. Cele șapte turnuri din partea superioară simbolizează faptul că Bacăul este municipiul reședință de județ.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/01/vezon-belgia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri