Proschinitarul –editat de către Anton Pann –lucrare ce îmbogăţeşte bibliografia sa
Proschinitarul este o carte care furnizează informaţii asupra locurilor sfinte.
Astfel este denumit acest ghid de către Lexiconul –Din istoria şi arta cărţii- editura Enciclopedică 1992 autor Virgil Olteanu care precizeza şi existenţa apariţiilor:
1701 Proschinitarul Sfântului Munte, tipărit de Antim Ivireanu
1852 ‘’Proschinitarul sau Închinătorul adică descrierea sfintei cetăţi a Ierusalimului şi a toată Palestina” tipărit de Anton Pann este compus mai întâi după cum găsim precizarea în prefaţă “de către prea cuviosul şi prea învăţătorul şi dătătorul de viaţă Mormânt al domnului nostru Isus Hristos’’. Anton Pann prefaţează ediţia sa şi o dedică preacuviosului Calist economul Mitropoliei fără aportul căruia lucrarea nu putea să apară.Cartea conţine 88 pagini şi 48 litografii la care a adăugat harta Ierusalimului şi a Palestinei. Pentru ediţia să Anton Pann este ajutat de două lucrări anterioare apărute :
-prima la Viena 1807 care conţine descrierea interioarelor lăcaşurilor sfinte
- cea de-a două cuprinde cercetări şi imagini exterioare ale monumentelor, editată cu ajutorul şi stăruinţa Sfântului Ieroteiu al Taborului la Moscova 1837.
În prefaţă editorul mulţumeşte abonaţilor săi pentru sprijinul arătat în aducerea la lumină a noii lucrări “ Lumina nu se pune sub obroc ci în sfetnic să lumineze tuturor’’ El prefaţatorul găseşte ca motivaţie în conceperea lucrării sale scopul nobil de a îndruma pe viitorii pelerini în drumurile lor la Ierusalim dar poate fi utilă ne spune el şi celor care au vizitat locurile sfinte. Le recomandă tuturor ca în pelerinajele lor să nu ocolească locurile de închinare din ţară şi vine cu exemple de mănăstiri din jurul Râmnicului Vâlcea;
Cozia, Stănişoară, Mănăstirea dintr-un lemn, Peştera sfântului Grigore Decapolitul, Surpatele, Horezu, Arnota
Prefaţa cuprinde şi un Acrostih închinat “’Răposatului întru fericire Părintele Arhimandrit Spiridon Tismăneanu “ care în a sa viaţă n-a îngrijit decât a-şi găsi comoară la cer şi a-şi lăsa urma ca pomenire , plin de evlavie şi calităţi”
‘’Sărăcia cea cu duhul din tot sufletul iubind
şi-n mănăstirea Tismana din pruncia ta venind
Pururea într-a ta viaţă fapte bune ai făcut
care te ridicară la egumeniei post
Inima-ţi şi atunci însă ţi s-a înălţat mai sus
şi smerit şi cu blândeţe ai fost chiar cel mai supus
Rugăciunea ,privegherea,îndeletnicirea era
pre pământ ţi era trupul iar gândirea-n cer zbura
Izvor de –ndurari şi mile vărsai mâna întinzând
împărţeai tot până la una agoniseli nestrangand
Dai cu miile ajutoare de cărţi a se tipări
şi-nzestrai fete sărmane de a se căsători
O pre bunule Părinte numele-ţi nu este mort
că Spiridon Tismaneanul toţi pe buze dulci port
Nu ştiu ce mumă sau tată la copii nu-l va impatasi
dar din memoria noastră cât vom fin u va pieri’’
Acrostihul denotă cunoştinţe bune de tradiţie ortodoxă respectând adevărul istoric.
Preschinitarul este o lucrare nemenţionată în bibliografia sa amplă în care găsim atât lucrări laice cât şi de cult ortodox ştiind polivalenţa sa culturală care cuprinde elemente importante cu impact deosebit asupra culturii naţionale.
Una din preocupările sale de baza a fost traducerea şi astfel o mai bună răspândire a cărţilor bisericeşti şi a cântecelor de cult, el contribuind la dezvoltarea ortdoxismului în rândul credintiosilor
În 1930 cu ocazia traducerii în limba română a romanului Ierusalim al Selmei Lagerlof la editura Naţională S Ciornei pentru frumuseţea şi acurateţea imaginilor sunt preferate ca ilustraţii 44 dintre litografi care astfel reînvie istoria lucrării editată de Anton Pann.
-->
Răspunsuri
Foarte interesant!
Mulţumesc pentru informaţii, domnule Dinică!
Preţuire,