Încet se oprește iar și furtuna,
Fulgii de nea se agită întruna,
Visez la iernile de odinioară,
Când mă jucam ca prima oară.
Acum am și tălpile puțin cărunte,
Ele vor și timpul bine să îl înfrunte,
Umbra serii se ascunde după case,
Acoperită de valuri albe de mătase.
Multe amintiri in iarnă s-au ascuns
Și vântul la geamuri mi-a răspuns,
Copilăria revine și în suflet renaște
O primesc cu drag, dar călătorește.
Din iarnă in Iarnă mai îmbătrânesc,
Nămeții albi din an în an tot cresc,
A venit iarna să îmi aducă aminte,
Printre nămeți să merg eu înainte.
Fulgii alergă printre ale mele gânduri
Zboară peste tot spre alte albe drumuri,
Strada mea in polei repede s-a îmbrăcat
Eu mai cred că si iarna iar s - a supărat.
Nu îmi place vântul iernii care îngheață,
Am toți fulgii de zăpadă iar și pe față,
Cineva la ușa casei mele tare mai bate,
Iar am amintiri din zăpezile toate departe.
Gândurile ascunse bine in ninsorile iernii,
Uitate de timp și uitate de negura vremii ,
Iarna mea multe povești albe împarte,
Dar frigul le-a gonit pe toate într-o carte.