Pe 27 iulie, românii prăznuiesc Sfântul mare mucenic şi tămăduitor, doctor fără arginţi Pantelimon. Fratele mai mic al Sfântului Ilie, Sf. Pantelimon, cunoscut şi ca Sfântul Ilie cel mic (sau cel şchiop), sau Pintilie Călătorul, încearcă să-l facă pe acesta să fie mai îndurător cu credincioşii care cad în păcat. Sf. Pantelimon se serbează pentru a linişti trăsnetele, arsurile şi căderile de grindină.
Sfântul Pantelimon s-a născut în anul 284 d.Hr, în oraşul Nicomidia. A trăit in timpul împăratului Maximilian (286-305). La naştere a primit numele de Pantoleon, un nume păgân care inseamna „cel în toate puternic ca un leu”. Dupa ce a primit Taina Botezului de la preotul Ermolae, a luat numele Pantelimon, „cel cu totul milostiv”.
Cu statut de prenume masculin, dar mai ales numele de familie Pantelimon provine, potrivit cercetătorilor lingvişti, de la formă de origine grecească Panteleemon, în componenţă căreia cercetătorii lingvişti au indentificat elementele „pant-”, de la „pan-”, ce înseamnă „tot”, şi „eleemon”, cu sensul de „milos” sau „binefăcător”. Pe baza acestor informaţii semnificaţia numelui Pantelimon este „plin de milă”.
Acest nume, odinioară foarte răspândit la noi, sub diferite forme, este astăzi întâlnit destul de rar ca prenume. La fel ca multe alte nume, este tot o creaţie creştină. Dintre personalităţile române care au purtat un nume derivat din Pantelimon se remarcă Pintea Viteazu. Acest haiduc vestit, unul dintre cei mai cunoscuţi haiduci români, pe numele său real Grigore Pintea, a trăit în Ţara Lăpuşului.
Numele s-a răspândit în întreaga Europă datorită Sfântului Pantelimon, făcător de minuni şi tămăduiri, dar şi protector împotriva trăsnetelor şi arsurilor. La noi în ţară, sărbătoarea Pantelimonul sau Pintelei călătorul este exact în mijlocul verii, atunci când tunetele şi trăsnetele provoacă, de multe ori, pagube în câmpurile cultivate. La noi, numele a ajuns pe filieră slavă şi maghiară, în secolele al XIV-lea şi al XV-lea, în diferite forme. Este prezent în multe toponime. Astăzi, doar Pantelimon şi Pandele sunt prenume, dar sunt întâlnite extrem de rar. În italiană, numele este Pantaleone (printre altele, patronul oraşului Veneţia), în germană, Pantaleon, în maghiară, Pantaleon şi Fentele, în bulgară, Panteleimon, Pantelei, Pandeli, iar în ucraineană, Pantelii, Palii, Panko, Pantilimon, Pantelie - română, Pantelejmon (m) Pantelejmona (f) – macedoneană, Pantelis – greacă, Pantelije (m), Pantelija (f) – sârbă.
Nume derivate
Pandele, Pinte şi Pintea, Pintilie, dar şi multe toponime: Pantelimon, Pancea, Panciu, Pâncota, Pancu, Pandea, Pandelimon, Panta, Pantea, Panteş, Pentelei, Penteleu, Pintelei, Pinta, Telea şi Teleşti, Teliuc, Tilica; Fentele, Palii, Pandeli, Panko, Pantaleon, Pantaleone, Pantelei, Panteleimon, Pantelii.
Personalitati cu numele Pantelimon si derivate
Pintea Viteazu (1670 – 1703), Olimpia Panciu (n. 1953), Adrian Pintea (1954 – 2007), Lucian Pintilie (n. 1933), Pantelimon Halippa (1883 - 1979).
Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor, doctor fără de arginţi Pantelimon, frate spiritual cu Sf. Ilie, este mijlocitor pe lângă acesta pentru a fi mai îndurător cu credincioşii care cad în păcatele lumeşti. De aceea, Sf. Pantelimon se serbează pentru a linişti trăsnetele, arsurile şi căderile de grindină.
Din ziua praznicului, vara se întâlneşte cu iarna: cerbul iese din apă şi aceasta se răceşte. Frunzele teiului se întorc pe dos, plângând plecarea verii şi apropierea iernii. În amintirea lui, ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii îl prăznuiesc în fiecare an, în ziua de 27 iulie.
În această zi, trebuie încetate muncile agricole. Este bine să fie prăznuit acest sfânt pentru tămăduirea bolilor şi pentru prevenirea frigurilor. Orbii şi şchiopii trebuie să-l cinstească în acestă zi, pentru a le uşura suferinţa.
De asemenea, se mai spune că oamenii care lucrează în ziua de Sf. Pantelimon sunt condamnaţi să se îmbolnavească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre şi pagube în viaţa de familie.
În ziua praznicului se mănâncă preparate din porumb şi dovlecei pentru a fi mai viguroşi peste iarnă.
Sătenii îl cinstesc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le dăruiască şi la anul multe fructe, iar poamele să nu fie viermănoase. De asemenea, Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent.
Sfântul se prăznuieşte pentru a feri gospodăriile de grindină şi pentru a aduce noroc celor care călătoresc. În acelaşi timp, Sf. Mucenic alungă paguba, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor poame, pepeni, dovlecei şi porumb.
-->
Răspunsuri
Se zice ca in ziua de Sf. Pantelimon, cerbul iese din apa si aceasta incepe sa se raceasca, frunza teiului se intoarce pe dos, semn ca vara se duce si lasa in locul ei iarna. In aceasta zi se mananca porumb si dovlecei pentru a fi mai vigurosi in timpul iernii. In ziua de Sf. Pantelimon se impart multe fructe, pentru ca poamele sa nu fie viermanoase anul urmator.
Se zice că în ziua de Sfântul Pantelimon, cerbul iese din apă și această începe să se răcească, frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce și lasă în locul ei iarna. În această zi se mănâncă porumb și dovlecei pentru a fi mai viguroși în timpul iernii. În ziua de Sf. Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor.
Citeşte întreaga ştire: Ce nu trebuie să faci astăzi, de Sfântul Pantelimon
-
1
-
2
de 2 Următor →