Cuprinde-mă
noaptea-n braţe
în patul plin
de trandafiri
buzele tale umede
îmi sărută coapsele
îțî sărut trupul
pe aşternutul
vieţii mele
ține-mă în veșmânt
de alint
și leagănă-mi visele
te joci cu degetele
pe pieptul meu
mi-am pierdut umbra
în interi
Cafeaua cu aromă de noiembrie
Mă trezesc cu lacrimi pe faţă
nori cenuşii într-un surâs
vaporii negrei licori
se ridică-n jurul meu
din buzunarul sufletului
inima se rupe ca un val
se agită ca vântul
se dezlănţuie
ca marea furtunoasă
un ecoul al gândurilor
îmi zdrobeşte timpa