Izbeşte-mă de tine
sufocă-mă puţin
potoleşte-mi setea
să rătăcesc în tine
să mă culegi din strop
în picătură
să mă reconstruiesc
în formă de nebună
poate chiar regină
arunca-mă la mal
şi stinge-mi focul
suflarea mea
în versul tău e trează
Sărută-mă iubite
focul să-mi stingi
inima să-mi dăruiești
să mă topești
în dulceața buzelor
sărută-mă
dimineața
cu iubirea ta-nsorită
sărută-mi pielea
cu buzele tale
să tremurăm în fiorul
iubirii
să plouă-n culori
de curcubeu
pe trupurile noastre
b
Pășesc ușor spre tine
te așez pe un pat
de flori
îți sărut privirea
și mă scald
într-un mănunchi
de vise
îți sorb nectarul
buzelor
gâtul, pieptul
te ating ușor
prin sărutări plin
de fiori
să-ți mângâi trupul
cu mâna în tandre
alintări
să-ți explor
DEPARTE, SPRE APUS
Cât de departe zbori, inima mea,
În zile reci, târzie primăvară
Departe de oraș,de febra sa
Spe-un ocean adânc, imens, spre vară.
Departe spre apus, mă adâncesc,
Ca plâns, suspin, să nu se mai audă,
În Paradisu-albastru pământesc,
ÎN SUFLET CĂLĂTORI
Prieten drag, adesea se întâmplă
În lumea noastră veche, nu prea blândă
Ca frate și cu frate să se certe
Și-a doua zi încearcă să se ierte.
O dimineață gândul rău ne sare,
Ne-mpunge pica, visele amare,
Pierduți și goi, în ritmul u
Cu miros de trandafiri şi fluturi la orizont
Mă pierd într-o noapte senină vis de înger
Ce stau pradă în interiorul meu de caşmir
Frumuseţe de flori colorate pe marginile sufletului
Luna să nu fie cu umbre de suspine
Şi eu mă plimb prin tine ca
Stau pe nisipul fin
pe un ţărm pustiu
un alt orizont
spre asfinţit
voi trece de poarta
unui răsărit
şi mă voi strecura
în umbra chipului
iubit
strig prin şoaptele
mării
sufletul mi-e pustiit
mi-am prins inima
în pânza visurilor
mi-am ţe
-->