Ioan Muntean, România, Panorama literară, septembrie 2023
10. (cyberpoem)
ciclul nopţi (ciberpoeme în noapte)
nopţi de porţelan
ar fi fost nişte bijuterii perfecte
cu o străluciri argintii
care-mi ar fi încântat privirea
dar cioburi de visuri
m-ar fi rănit în tăcere
ca nişte ghimpi ascuțiți
care mi-ar fi spart inima în bucăţi
aş fi încercat să le strâng
să le fi lipit
dar ar fi fost prea târziu
ele s-ar fi dus pentru totdeauna
dar nu au mai fost perfecte
au fost pline de cioburi
care mi-au amintit de durerea mea
cu stele ca niște flori
cu luna ca un felinar
aprins pe un pervaz
nopţi de porțelan
cu tăceri care au durut
cu parfum de flori uscate
cu o tristeți care au mușcat
cu frumuseți care au rănit
cu fragilități care s-au frânt
cu aceeaşi amintire care a durut
nopţi de poezie
din sufletul meu ce se va strivi
din anii mei ce se vor pierde
din visele mele ce se vor sfărâma
nopţi de poezie
care mă vor tăia și mă vor răni
care mă vor duce spre întuneric
care mă vor face să plâng
nopţi de poezie
care mă împiedică să merg mai departe
care mă țin prizonier
care mă fac să sufăr
©Ioan Muntean, 2023
contact organizatori: biblioteca.cronopedia@gmail.com sau fabulatortemporis@gmail.com
Comentarii
Constat o refulare în ceea ce ne face plăcere, fie ea și în închistarea interminabilă a vieții. Și totuși, din această tristețe va rezulta implacabil unificarea ulterioară cu Creatorul...
republicat pe cronopediada.wordpres.com, pe cronopedia.wordpress