Maraton Panorama Literară 2024, iulie
09. (cyberpoem)
sărut sub ploaie
- poezie de dragoste (27) -
sub ploaia care cânta în ritmul inimilor noastre
ne-am apropiat
picăturile reci ni se prelingeau pe chipuri
iar hainele noastre deveneau tot mai grele
dar nu ne păsa
era doar eu și tu într-o lume redusă la noi doi
am simțit mirosul pământului ud
gustul sărutului său și căldura mâinilor tale
pe spatele meu
ploaia ne îmbrățișa
iar timpul părea să se oprească
în acel moment nu mai exista nimic
în afară de noi doi
și de sărutul nostru
sub cerul plin de stropi
tu m-a strâns în brațe
iar buzele noastre s-au unit
într-o pasiune fierbinte
ploaia ne spăla toate grijile
și ne făcea să uităm de lumea din jur
fiecare sărut era o promisiune
o călătorie într-un alt univers
unde doar noi existam
și așa sub ploaia care ne învăluia
am creat o amintire
care avea să rămână veșnică
sărutul sub ploaie a fost
ca o melodie a sufletelor noastre
iar fiecare picătură
a fost o notă muzicală
în această melodie de dragoste
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
Comentarii