Maraton Panorama Literară 2024, august
20. (poezie, cyberpoem)
plutiri urbane
~ idile [6] ~
în grădină florile își deschid petalele
un dans grațios sub cerul senin
aici timpul se oprește
grijile se estompează
și găsesc pacea în fiecare clipă
în fiecare sorbitură o nouă speranță
o viață simplă dar frumoasă
privesc pe fereastră la copacii înfloriți
la păsările care-și cântă trilul
natura e-un refugiu de liniște
îmi amintește că sunt parte dintr-un întreg
valurile șoptesc un cântec de leagăn
și barca plutește lin pe-un ocean
pescar visez cu privirea-n zare
la comori ascunse în adâncuri
pe valuri corabia mea plutește-n vis
către orizonturi departe de-aici
pescărușii plâng în zborul lor măiestru
și-n adâncuri tainice comori se ascund
în parc sub umbra copacilor bătrâni
o carte deschide către alte lumi
zgomotul orașului pare atât de îndepărtat
în acest colț de liniște al meu
în parc sub umbra copacilor verzi
o fântână cântă un cântec de viață
în zgomotul orașului găsesc liniște
și-n suflet o bucurie neașteptată
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
-->
Comentarii
File pline din poezia zilei.
Muklţumesc pentru lectură şi apreciere, pentru mine e mult!...
Când „timpul se oprește”, cuvintele poposesc în natură cu șoapte, speranțe sau vise. Am citit, cu drag. Felicitări!
Se vede că am şi eu zile "spornice" în comentariiu - azi e una! MUlţumesc pentru comnentariu şi apreciere!