DE ANUL NOU
A pâine caldă şi-a colaci miroase,
Nu-i frig, zăpada scârţâie uşor,
Se strâng aiurea-n cete de prin case,
Copiii veseli pentru pluguşor.
I-aşteaptă-n prag, cu porţile deschise,
Cu mere, nuci, colaci... cinstita gazdă,
Cu multe bunătăţ
Citeste mai mult…Anul nou vine cu o nouă premiere! Saitul Cronopedia premiază cu un volum de autor pentru copii pe Aurora Luchian cu un tiraj de 50 bucati .
Având cele mai multe postări şi comentarii în grupul Poezia Copilăriei.
Rog autoarea să îşi pregătească materi
Un gândac meşteşugar,
Se străduia în zadar,
Să facă ceva util.
Prefăcându-se abil,
Măsura de transpira,
Şi iarăşi greşit tăia.
Râd lăcustele verzi, zvelte,
El dă vina pe unelte:
Că nu-s bine ascuţite,
Ori că-s strâmbe şi ciobite,
Făcute de mântuia
Citeste mai mult…Prin fâneţe foşnitoare,
Şade greierul la umbră,
Vântul caută răcoare,
Nici furnica nu mai umblă!
.
Soarele, un domn sihastru,
În straie împărăteşti,
Se răsfaţă în albastru,
Niciun nor nu mai zăreşti!
.
Încălzeşte tot pământul,
Tainic şi stăruitor,
Roşu, verde, auriu
Cu gust dulce-acrişor,
Este-un fruct, eu asta ştiu,
Tu-mi spui numele uşor?
( Mărul )
E zemoasă, parfumată,
În livadă mândră creşte,
Ca şi pomul nume poartă,
Îmi spuneţi - cum se numeşte?
Citeste mai mult…Cerul a privit alene,
Pământul îndepărtat,
Şi clipind mirat din gene,
Ploi mărunte a vărsat,
Că e prea uscat, săracul,
V-a crăpa şi-l doare capul.
.
Soarele un somnoros,
Ce dormise după nori,
Îl mustră: - Te rog frumos,
Te smiorcăi încă din zori,
Ha
„Ia sculaţi, boieri, sculaţiu,
Că vă vin colindători,
Noaptea pe la cântători,
Nu vă vin cu nici un rău,
Cu vestea lui Dumnezeu,
Dumnezeu e mititelu,
Mititel şi-nfăşăţelu…”
Bucuria naşterii Domnului să fie şi-n casele dumneavoastră!
Sărbători lumin
Citeste mai mult…
Scârţâie neaua-ngheţată,
Cineva este la poartă.
Un Moş, ca bunicul meu,
Şi cară un sac cu greu.
Nu-i în roşu, nu-i Crăciun,
Tot cu barbă-i şi-i bătrân,
Se apropie uşor,
Pân' ajunge în pridvor.
Trage cu ochiul, Adiţă:
-Moşul ia o cizmuliţă.
Şopti fratelui, un p
Timpul pare-ncremenit.
Câmpu-n straie de argint,
Se-nspăimântă, spune-o rugă;
Un bursuc pe-o buturugă,
Suflă-n labele brumate,
Iscodind pe un confrate:
-De ce-s alb şi-nfiorat?
Astru unde a plecat?
Şi nici triluri nu aud...
De ce-s albicios şi ud?!
Tremur tot! şopti un scai,
Ce noiembrie, vai, vai!
Mi-a lipit genele mici,
Şi de frig parcă-s arici!
.
Trupul nu mi-l simt deloc!
Stau pe sol, un ghemotoc,
Învelit în promoroacă,
Şi-n ochi lacrimile-mi joacă...
.
Şoarecele saltă capul,
Îmbrăcându-
-->