Oarecand, stiu mi s-a spus,

Ceva important n-am pus,

Oare cum le-as putea pune,

Daca de gasit n-am un' e

Ca asa mi-i tastatura ,

Diacritica-i doar gura,

Asa ca , dragi critici tari,

Nu va dati asa de mari,

Ca-n tot ce scrieti aici,

Rar puneti semnele mici,

Da de ce n-ati povesti,

De cel tanar, care a fi

Eminescu,  un' te-ai dus,

In slava CERULUI, SUS

Ca sa le compui si lor,

Versuri dragi ingerilor,

Sa-I compui LUI DUMNEZAU,

Ce ti-o dat din DARUL SAU,

Dar si MAICII LUI FECIOARE,

Ce ti-o fost aparatoare,

In clipe de grea-ncercare.

Busuioc de pe razoru,

Stiu eu de cine mi-i doru,

Este un suflet gingas,

Cu adevarat de ingeras,

Atunci cand promiti ceva ,

Este bine a respecta,

Altfel , singur te-ai furat,

Si esti descalificat,

Sau, daca nu poti, sa spui,

Nu sa faci rau omului,

Care este nemancat,

Cu treburi de rezolvat,

Il si pui sa stea de par, ca  esti tu mare spatar

Si vrei sa meri neaparat ,

Intr-un loc la adapat,

Dupa care faci urat,

Sarind omului in gat,

Ca te crezi tu undeva ,

In jungla din Africa ,

Dar,  se pare c-ai plecat,

Cu musca pe la arat,

Alea vremuri au trecut 

Cand oamenii s-au batut,

Azi cica ni-s evoluati,

In toate civilizati,

Avem mijloace destule,

Sa te exprimam gandule,

Doar ca nu toti folosesc,

Ganditorul omenesc

Cand privim in calendar,

Este primavara iar,

Insa nu trebui uitat

Martie abia a debutat,

Cu niste zile bolunde,

Care multe pot ascunde,

Fiindca iarna pitoreasca,

Face vizit-armeneasca,

Vizita cu N urmari,

De drumuri multe blocari,

Care s-or mai remedia,

De-a veni canicula,

Pan-atunci ei stau la vatra,

Si din gura multe latra,

An de an in Martisor,

Sarbatorim cu mult  dor,

Pe cea care-i mai de seama,

Sotie, iubita, mama,

Care tine mult la tine,

Si la rau, da si la bine

Ea este cea sufletista,

Dar si alta mai exista ,

Fel de-a fi exact opus,

Celui prezentat mai sus,

Pentru care tu esti doar,

Sponsor nu si gestionar,

Sacul tau de bani ar fi ,

Pusculita  FMI ,

De ea clar sa va feriti,

Daca vreti sa n-o patiti,

Spun si pentru sufletiste,

Fugiti de materialiste!

Ele va fura barbatii,

Ii lasa , se duc la altii,

La fel si eu am patit,

De doua m-am despartit,

Iar acuma cu a treia 

Stiu spre fericire cheia 

N-are nume oarecare

Pe al maicii SFINTEI FECIOARE

Auditia nevrozata are loc doar atunci cand,

Tracul ti se instaleaza si te face cam boland,

Atunci ti se -ncurca toate, nota nu o recunosti,

Si la o bucata faina, tu canti doar in timpii prosti,

Sau se -ntampla  si alte cele, o iei razna pe sub ton,

Astfel incat dirijorul iti zice un scurt: pardon,

Dar se poate aranja, fiindca exista auz,

Doar ca-n unele momente este totul cam confuz,

Da asa-i cand tu din graba vrei sa iasa tot perfect,

Te trezesti ca, deodatata esti un radio defect,

Desi vrei sa faci de toate la capitolul cantat,

Vezi doar ca-n cele din urma pleci cu musca la arat,

Asta numai fiindca nimeni de mic nu te-a sprijinit,

Desi, dupa unii musai ar fi trebuit,

Dar asa-i cand este pumnul bine plasat  drept in gura,

Ce este ascuns in tine  la CALENDE tocmai cura.

Nu ca-i cine stie cat, totusi merita-ncercat,

Dar asa ramane acolo, mort si bine ingropat.

La Sfantul ierarh Asteapta atunci sigur vom afla,

Ca mergem pe calea dreapta care duce undeva,

Pan-atunci tot amanarea  e cea care ne conduce,

Si le arata cararea doar mintilor habauce,

Ele vor sa ne conduca. Unde? nu am cum sa stiu

Dar in capul lor se ascunde  ceva negru si pustiu.

Tchestita koleda e urarea-n bulgara,

Care de ieri se rosteste iara,

Motivul e simplu- nu toti au urmat,

Acel calendar care-i indreptat,

Indreptat de cine? inca nu se stie .

Pe aceasta tema disputa e vie,

Important e faptul c-avem o credinta,

Care ne va duce doar spre biruinta.

A mai trecut un an,

Cu bune si rele,

Dar noi, cu BUNUL DUMNEZEU,

Trecem pasta ele,

C-asa-i viata noastr-aicea,

Pomut razmuratu

Si cu tat felul de roade 

Este incarcatu

Nu poti cere omului,

Sa le lase pe ale lui,

Mai ales de-i diplomat,

Si mai tot timpul plecat,

Iar cand vine ii place,

Ordine a face,

Da asa ordine face,

Ca susul in jos  intoarce,

Lasa partituri cazute,

Sa fie afis facute,

Si dup-aia mai si spune,

S-a distrus bucata anume,

Dar cand vrei a ridica,

De pe jos cate ceva , 

Face gura atata,

Dar asa-i cand esti in haos 

Mai ceva ca la EMAOS

Ai capu-n prea multe parti.

Poze, ambasade, harti

Printre altele si cor,

Faci o varza cu mohor.

Mixt e corul si bogat,

Cu repertoriu variat,

Pricesne multe, colinzi,

De nu poti sa le cuprinzi,

Dar si multe cantari,

Care n-au asemanari,

Una dintre ele ar fi,

Tocmai ,, Ce va vom numi''

Care sun-asa frumos,

Cantata melodios,

De vocile fetelor,

Ale ingeraselor,

Dar ea suna si mai bine,

Chiar atunci cand intervine,

Partea din cor masculina ,

Care-i de vigoare plina,

Cand incep ei a canta,

Rasuna biserica,

Acum suntem in perioada,

Care e foarte-ncarcata,

Pe la radio si TV-uri 

De prea multa ciocolata,

Vin unii si ne promit,

C-o s-o ducem foarte  bine,

Ca vom avea si noi traiul,

Celora din tari straine,

Asta pana in momentul,

Cand ne ducem catre vot,

Moment zero dupa care,

Amabilii uita tot

Bine a zis conu Iancu

,,Vin ai nostri, pleac-ai nostri, noi ramanem tot ca prostii''

Fiindc-asa-i cand n-ai ce-alege,

Nu prea ai nici ce culege,

Asa ca faci tot mai dese ,

Alegeri din cele alese.

Lampa ta de iepuras,

Ce mai regula bagas,

Ca n-am voi-a te pupa,

Fiindca esti cu altcineva,

Parc-as vrea sa fac prostii,

De asta- ai pe cine stii,

Sau pe unul militar,

Care e mare magar,

Vrea numai sa te iubeasca,

Fara ca sa te cunoasca,

Si mai e unul betiv,

Dar nu-i deloc agresiv,

Cand prinde a se turmenta,

Numa-ncepe a-njura,

Dar in rest e buna rasa,

Fiindca-si nimereste casa,

Nu acum ci la un PASTE,

Pe care nu-l vom cunoaste,

Astia sunt barbatii tai,

Pentru care isti batai,

Si-n loc sa-ti mai vezi de treaba,

Fiindca esti aproape baba,

Arati la fata papusa

Da din spate esti matusa

Anul acesta se-mplinesc,

Trei secole- de nu gresesc,

De cand Voda CONSTANTIN,

A-ndurat cumplitul chin,

Fiindca nu s-a lepadat,

De Crezul ADEVARAT,

De la strabuni invatat,

Si-a-ncercat cu viata lui,

Sa ne fure turcului,

Si aici fuse-nsotit,

De cei care l-au iubit,

Sange din sangele lui

Si de capul sfatului

Care , la fel au murit,

Dupa cum au si trait,

Cu gandul la DUMNEZEU,

Ce ne mantuie de greu.

Slava, Tie, Doamne SFINTE, care AI ingaduit,

Ca, noi, toti europenii sa traim in loc unit,

Unit nu de oameni simpli, ci , de traditii strabune.

Care-atat cat va fi lumea, nici ele nu vor apune.

Nu apun daca-s pastrate asa cum scrie in carte

Iar dupa oarece timp vor fi duse mai departe

Si tot asa-n lumea asta ciclul se va randui

Pana cand DUMNEZEU BUNUL  ne va mai ingadui

Iata, primavar-a revenit,

Cu tot alaiul de culori,

Pe unde omul a pornit,

Gaseste un covor de flori.

Dar si copacii au regasit culoarea vesela si verde 

Pe care la venirea toamnei, unii dintr-insii o vor pierde.

Dar nu putea fi tot frumos, ca-n basmele copilariei,

Fiindca musonul pacatos mai calca pragul Romaniei.

Muson am zis? pai vorba vine, dar sunt atat de multe ploi,

Incat, se pare ca Venezia, s-a mutat chiar aici, la noi.

N-ar fi nimic, dac-ar ploua cate putin si linistit.

Dar, cand incepe a turna, zici ca Potopul a sosit

Noi nu avem canalizare sau dotari de acest gen,

Sau, unde ele chiar exista, parca sunt din PLEISTOCEN.

Dar sa speram ca ne aude Cineva acolo SUS,

Sa dea toate cele bune acolo unde ele nu-s.

Esse quam, videre malum, zice proverbul latin,

Si-i prezinta pe cei care, promit mult, da fac putin.

Au zis multi ca ne ajuta, inainte s-o luam,

Da vorba le-a fost cam multa, iar noi, tot mai asteptam.

Om astepta mult si bine, dac-odat nu ne-om trezi,

Ca sa punem unde trebe, pe cine ar trebui.

Acum este Turnul BABEL , fiecare-i unde-i vine,

Iar noi nu mai putem de atat Sa traiti bine!

Zice asa al nostru Iancu  Vin ai nostri pleaca ai nostri noi ramanem tot ca prostii

Dar DOMNUL ne-o ajuta si-om urma calea dreapta

Incepand chiar de acum, nu de la SFANTUL ASTEAPTA.

Martisor, mai Martisor

Tot romanu-ti duce dor

Ca vii doar o data-n an

Si te duci ca un soiman

Dar tot lasi in urma ta

Bogata primavara

Cu alaiul sau de flori

Concert de privighetori

Si cu toate cele bune

De folos pe asta lume

Ca omul asa renaste

Luand ce este bun de PASTE

Si punand un mare accent

Pe urcusul permanent

Fiindca noi toti nazuim

Spre INALTUL RUSALIM

Nu te uita , draga, lung,

Ca nu-s bivol sa te-mpung,

Ci sunt om si mai gresesc

Dar am suflet si iubesc

Deci sa nu cauti la bani

Nici la numarul de ani,

Fiindc-acestea sunt doar borne

In opera vietii ciorne

Adevarata-mplinire

Sta doar in bunavoire

Si in lucrarea cea buna

Care aduce cununa

Si un loc in CERURI SUS

Langa Tatal si IISUS