Postările lui MARA EMERRALDI

EL, POEMUL

Postat de MARA EMERRALDI pe Mai 14, 2020 la 13:43

Atingerea poemului stă în trăirea

înfiorării cea plăpând-a florii,

o mare-n freamăt ce-atinge mărginirea,

un zbor de-aripă ce mângâie-n 'nalt norii.

Poemul, anotimp creat de vise și de suflet,

așa cum sufletul e prins într-un poem,

precum e grația-ntr-un umblet ...

Zâmbet suav - trăire fenomen.

Poemul, el, este-o dimensiune,

e o chimie dintr-un eu și un mister,

un portativ de note în ascensiune,

ce-i coborât de sus și se-nalță în eter ...

Poemul prinde forma liricului eu,

când proza vieții ajunsă-i, drept, povară,

un foc ce arde într-un şemineu ...

mult așteptata auroră boreală ...

14 mai 2020

Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

EU PE DRUMUL MEU

Postat de MARA EMERRALDI pe Mai 12, 2020 la 9:28

Drumul meu duce spre stele,

Pași mărunți pe tot destinul,

Eu ating aici preaplinul,

Într-o viață de mistere.

Spartă-i coaja și ... mă nasc un curcubeu,

Și traiesc ca avalanșă ...

Timpu-mi dă viața, o tranşă,

Eu pornesc din oul cosmic, tot în sus,

Spre Dumnezeu.

O idee, o-ntrebare, o mirare

- toate-s eu,

Chiar de sunt un vechi clișeu,

Pentru lumea asta mare,

Mă duc pe mine-n spinare,

Cu piper și multă sare,

Un eu cu nucleu, trofeu.

Fără iamb, fără măsură

Sar dintr-un picior în altul,

Să-mi atingă gându-înaltul ...

Am s-o iau pe bătătură.

12 mai 2020

Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

SENS ȘI CONTRASENS

Postat de MARA EMERRALDI pe Aprilie 23, 2020 la 17:06

Nimicul este pentru totdeaunaȘi totdeauna e pentru nimic.Susțin precum afirm și zic întruna,Întrun-afirm, susţin și iarăși zic.Eu vorbe înșir așa ...Și-așa înșir eu vorbe ...Teorbele-acordez, astfel, să pot marşa,Marşez, că pot, astfel, acorduri de teorbe.Cuvinte ce hrănesc,Sau hrană de cuvinte- Preaplin dintr-un ceresc,Ceresc dintr-un preaplin.Morfoză lui ,,a fi" spre-un ,,a nu fi", oriunde,Și-oriunde ,,a nu fi" spre un ,,a fi" - morfoză.Sens și contrasens pe unde.23 aprilie 2020Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

ASFINȚIT DE MACI

Postat de MARA EMERRALDI pe Aprilie 22, 2020 la 12:37

ASFINȚIT DE MACIÎngerii au maci pe poale,Sunt culeşi din asfințit,Când soarele se prăvale,Într-alt loc, spre-un răsărit.Ziua mare colosală,Inundă tot în lumină- Înălțime abisalăCe trăirea mi-o animă!Cereasca câmpie astralăDe maci plină, sângerândă,Devenit-a catedrală,Cor de maci 'lăuntru-i cântă ...Bate toaca. Bate ... bate ...Clopotul sună spre cer ...Ziua-şi ia veşmânt de noapte,Într-un clar plin de mister.22 aprilie 2020Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

ŞI MÂINE ...

Postat de MARA EMERRALDI pe decembrie 21, 2018 la 18:30

Şi mâine o să-mi fie dor de tine
la fel cum mi-a fost ieri
și azi
şi-n fiecare clipă
de când amurgu-a coborât
o şoaptă şi-o aripă
să ne acopere într-a tainei veșnicie.

Și mâine e o zi ...
noi -praf de stele
vom străluci de focul ce ne arde
dându- i culoare
răsăritului,
azurului să îi fim aștri...
- beatitudine!

Şi mâine e o zi ...
'n clepsidra noastră
ne-om scurge fir cu fir
pe-a timpului fereastră,
ne vom numi trăire,
iubire
doar sclipirea noastră...
și mâine -
ziua fi-va dor de noi!

Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

UN PSALM

Postat de MARA EMERRALDI pe decembrie 21, 2018 la 18:21

Născută-s din sânul iubirii Tale

- Cuvântul.

Mi-ai dat duh

să pot a-Ţi cânta,

Doamne, în psalmi

dragostea de noi, de viață;

să-mi cânt firul roșu,

cu care de mică,

îngânând colinde,

peticeam sacul Moșului Crăciun.

Să-Ţi slăvesc Sfinţenia,

pe Fiul cel trimis drept jertfă,

ale Tale cele trei ipostasuri

- unul și aceleași,

cum?

nu știu a rosti,

Doamne

- gândul și cuvântul

sunt neîncăpătoare

fără binecuvântare.

Ce mă doare trupul tău rănit,

mă dor rănile tale;

- eu, neavând haină de nuntă,

te-ai lasat schingiut,

să îmi poți da o mamă.

Sunt o fiică

- îmbracă-mă în poezia

Cuvântului de la-nceput!

19 decembrie 2018

Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

UN PSALM

Postat de MARA EMERRALDI pe decembrie 21, 2018 la 18:21

Născută-s din sânul iubirii Tale

- Cuvântul.

Mi-ai dat duh

să pot a-Ţi cânta,

Doamne, în psalmi

dragostea de noi, de viață;

să-mi cânt firul roșu,

cu care de mică,

îngânând colinde,

peticeam sacul Moșului Crăciun.

Să-Ţi slăvesc Sfinţenia,

pe Fiul cel trimis drept jertfă,

ale Tale cele trei ipostasuri

- unul și aceleași,

cum?

nu știu a rosti,

Doamne

- gândul și cuvântul

sunt neîncăpătoare

fără binecuvântare.

Ce mă doare trupul tău rănit,

mă dor rănile tale;

- eu, neavând haină de nuntă,

te-ai lasat schingiut,

să îmi poți da o mamă.

Sunt o fiică

- îmbracă-mă în poezia

Cuvântului de la-nceput!

19 decembrie 2018

Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

TRIMISUL FIU DE SUS Imn-colind

Postat de MARA EMERRALDI pe decembrie 21, 2018 la 18:00

Tată ceresc - Iubirea -

Prin Unicul Tău Fiu,

Ne-ai dat prin El menirea

De bun creștin și viu.

Daru-Ţi Tău pentru noi

În lume-aceasta strâmtă

În ieslea cea de boi

Prunc-Rege se-nveșmântă.

O, stea ne luminează!

Se naște iar Iisus

Și pașii ni-i veghează

Trimisul Fiu de sus.

Iubirea-Ţi și Lumina,

Cu Pacea-Ţi Ta cerească

Lasat-ai Prunc curat

Lumea s-o mântuiască.

Divina-Ţi împlinire

- Cuvântul cel ceresc -

S-a rostuit în fire

Din trupul fecioresc.

O, stea ne luminează!

Se naște iar Iisus

Și pașii ni-i veghează

Trimisul Fiu de sus.

Marie preacurată

Umilă și smerită

Tu, mamă împărăteasă,

De toți ești preaslăvită.

Tresalte orice cuget

În zi de sărbătoare

Că s-a născut Mesia,

Iertare și-mpăcare!

O, stea ne luminează!

Se naște iar Iisus

Și pașii ni-i veghează

Trimisul Fiu de sus.

Potirul nesecat,

Împărăteasa lumii,

Din tine s-a-ntrupat

- Te cântă heruvimii.

Ne-ai dat o mamă, Doamne

O mama iubitoare

Acolo jos sub cruce

La tine la picioare.

O, stea ne luminează!

Se naște iar Iisus

Și pașii ni-i veghează

Trimisul Fiu de sus.

16 decembrie 2018

Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

SUNT LA IMPERATIV

Postat de MARA EMERRALDI pe iulie 1, 2018 la 22:54

Sunt
semnul tău de carte
pe care îl atingi la fiecare
închidere şi deschidere
a romanului.

Sunt
subiectul fiecărei propoziții,
tu - predicat fiind
în roman.

Sunt
interjecția dragostei,
onomatopeea inimii
şi tăcerea dintre batăile ei.

Sunt
neaşteptarea ta
şi împlinirea mea,
dorință şi necesitate,
făptuire a trăirii ...
subiect de roman.

Sunt
adierea vântului pe caniculă,
stropul de apă al însetatului,
steaua polară a rătacitului ...
din roman.

Sunt ...
la imperativ
pentru că eşti
Imperativul ... romanului.

12 iun 2016
Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

NECUVINTELE

Postat de MARA EMERRALDI pe iulie 1, 2018 la 22:51

Mi-ai rămas într-o formă care
m-a făcut să înţeleg necuvintele...
...tu,
cel ce mi-ai arătat,
dăruindu-mi-le...
... efemeridele ...
... fluturii au zburat din viscere,
formând covorul
ce mă poartă
în căutarea a ceea ce
e CUVÂNTUL,
ca...
matriţa magică
în formula verbului
A FI.

Din sfere-nalte
mă mângâie pe frunte
constelaţii...
...Fecioara-mi împrăştie
argintul gândurilor,
colorându-le de iluzia vieţii
---piatră de încercare a puterilor omeneşti.

...baloane de spumă
... clipele ...
ne stropesc fiinţă trecătoare,
în momentul spargerii,
spre-aducere aminte
de golul din noi,
din care,
doar...
ecoul CUVÂNTULUI
capătă consistentă,
în trăirea culorilor ,
de pe aripi de ...
... fluturi ...
... de ...
... clipe ...

... şi-n noaptea căutărilor,
oricâtă fermecare-ar fi,
în tăcere
ţi-oi răspunde
de dincolo de
... NECUVINTE .

Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

OXIMORON

Postat de MARA EMERRALDI pe iulie 1, 2018 la 22:44

Alean e durerea cuvintelor nespuse.
Tăcerea lor,
uneori, incompatibilă
e mult prea grăitoare;
aducere aminte de liniștea
dintre ...
mai întâi
a bătăilor de aripi ale îngerului,
mai încolo,
dintre două bătăi ale inimii,
mai apoi,
ale vremilor de început
născut
și ...

Întunecimea-i spartă.
Țipă în mine
trâmbița gândului mut,
prelingere din Lumina Cuvântului,
rostuire a toate câte am fost,
a ceea ce sunt.
... și-oi deveni
Tăcere, paradoxal, grăitoare,
spre un sfârșit ...
pentru un nou început.

23 iunie 2018
Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

CONCLUZIE FINALĂ

Postat de MARA EMERRALDI pe Martie 19, 2018 la 17:55

M-am gândit
să vorbesc despre înțelepciune,
și-atunci
găsesc că e mai înțelept să ...
Tac!

Am ascultat și-am îmbrațișat zorile,
ajunsă ziua, fac cu ochiul amurgului,
pe-acesta-l voi lăsa să mă încânte,
sufletul să mi-l deschidă
spre eternitatea nopții.
Acolo,
lângă salcia pletoasă de pe malul râului,
mă voi adăposti la Lumină.
În Lumina din spatele pleoapelor închise se
vorbește în tăcere despre ...
nimic.
Nemurire.

Concluzie sarcastică:
,,dacă tăceai, filosof rămâneai".

19 martie 2018
Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

... DE TIMP

Postat de MARA EMERRALDI pe noiembrie 17, 2017 la 18:31

.În fiecare zi este ziua ta,omule,momente de timpcând creşti în culoare,ca să-L poți privi pe Dumnezeu.În fiecare zipe scena viețiiobligat să joci rolul verticalului,tu, omuleai rodit după ce-ai înfloritdeschidere amplă de timpîn poezia iubirii.În fiecare zitu, timp,ai fost calăul ce-a ucis vazduhulde sub aripi,forțată coborâre a visului,în privirea ce sparge huma- metamorfoză, ca o întâmplare,a firului de nisip ce-şi curge verticala,dintr-o împrăştiere a grămeziipe orizontală.Tu, timp,doar omulcu fulgerul gândului te străpunge,al omului cu dor de zbor,de zbor ca timpulpentr-o metamorfoză infinită.17 noiembrie 2017Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

SUNT LA IMPERATIV

Postat de MARA EMERRALDI pe August 14, 2016 la 10:52

Sunt
semnul tău de carte
pe care îl atingi la fiecare
închidere şi deschidere
a romanului.

Sunt
subiectul fiecărei propoziții,
tu - predicat fiind
în roman.Sunt

interjecția dragostei,
onomatopeea inimii
şi tăcerea dintre batăile ei.

Sunt
neaşteptarea ta
şi împlinirea mea,
dorință şi necesitate,
făptuire a trăirii ...
subiect de roman.

Sunt
adierea vântului pe caniculă,
stropul de apă al însetatului,
steaua polară a rătacitului ...
din roman.

Sunt ...
la imperativ
pentru că eşti
Imperativul ... romanului.

12 iun 2016
Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

PETALA DE ROȘU

Postat de MARA EMERRALDI pe August 14, 2016 la 10:51

Spre moarte în viață şi-n viață-n catrene,
Cu negrul bob - punctul cuvânt,
Cu roşul aprins ce-mi curge prin vene,
Din noapte cobor într-un mac pe pământ.

Petala de roșu fragilă simțire,
Culoare aprinsă pe-a timpului drum,
Înger căzut spre pătimire
Ce arde de dor ajuns un summum.

Câtă nevoie de suferință,

Nevoia de roșu dintr-un blestem,
Sufletu-atinge prin umilință,
O stare împinsă la punctul extrem!

Înger de roșu căzut spre palpare
În noaptea ce-ascuns-a luna în nori,
Răsarire din negru te-nalți către soare,
Halucinantă făptură să mori.

Roșie-i moartea, incandescentă,
E arderea vieții și-astfel viața-i moarte.
Trăire născută spre-a fi iminentă
Într-o stare de-a fi ... de-a fi mai departe ...

14 iun 2016
Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

TRIMITE-MI GÂNDUL TĂU

Postat de MARA EMERRALDI pe August 14, 2016 la 10:49

Trimite-mi gândul tău în fiecare seară,
Eu visul îl voi transforma-n poeme,
Cum Făt-Frumos aduce primăvară
În poala-ndrăgostitei Cosânzene.

Trimite-mi gândul tău în fiecare clipă,
Surâsul ce mi-l prinde e răsărit de soare,
Chiar de e perceptibil ca zbaterea de-aripă,
Petalele-mi deschide, a sufletului floare.

Trimite-mi gândul tău ca izbăvire,
Un psalm, o rugăciune să-i ridic,
Iar înălțarea fie-a ta iubire,
Eu, imnul slavei scri-voi să-ți dedic.

Trimite-mi gândul tău ușor ca pana,
O forță ce văzduhul îl străpunge,
De e senin, furtună el mi-e hrana
Și e balsam ce sufletul îmi unge.

Trimite-mi gându-atingere să-mi fie,
Mă mângâie ca raza selenară,
Eu am să-l prind lumină-n poezie ...
Trimite-mi gândul tău! Trimite-l iară!

15 iunie 2016
Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

ȘTIAI CĂ ...

Postat de MARA EMERRALDI pe August 14, 2016 la 10:48

Și ...
știai că ...
zâmbetu-mi are chipul tău;
el se ridică în sus
unde privirea se-mbată de
lumina-ți ochilor,
păstrând speranța-n-tr-o tăcere
de complicitate?

Și ...
știai că ...
mângâierea-ți zâmbetului pe
ai mei obraji este
ca o provocare continuă ...
continuă ...
provocare zâmbitoare,
echivocă
- plăcere -
în căutarea fericirii?

Și ...
știai că ...
pipăi fața-mi să simt
zâmbetul
tăcerea
provocarea
și
echivocul
în
fericirea căutării?

Și ...
știai că ...
exiști ca o definiție
ce decurgi în mod necesar
din totalitatea notelor simple
a explicației?

16 iunie 2016
Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

EU CU EU

Postat de MARA EMERRALDI pe August 14, 2016 la 10:47

Ceea ce sunt
nu
nu aceasta-s eu!

Sunt
- un cândva venit
din plusul infinit,
într-un cândva ce-i dus
în timpul ce-a apus
cu nume de moment -
un eu cu eul imanent ...

Nascută spre-a muri
sau moartă spre a fi?

Din ce si din nimic
exist,
nu știu să zic.
De ce, cui aparțin?
Sunt timp
sau cer senin?
Sunt cifre-n interval
sau sunt un simplu val
ce piere-n mal, izbit
în lut răstălmăcit?

Eu și cu eu
s-aceea
ce-ntruchipez femeia,
femeia ce creează
alt chip
sau altă rază
ce-o vezi a fi doar când
rămâne numai gând,
gând plin de strălucire
în timp
în amintire?

5 iulie 2016
Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

AUTOCRITICĂ

Postat de MARA EMERRALDI pe August 14, 2016 la 10:45

(tatălui meu)

,,Nu dai cojocul pe foc
pentru un purice!''
Un purice
mă gâdilă să fac ...
moarte de purice.
Şi ...
mă pişcă el,
la mine pişcă gândul
de el să scap,
nu ştiu ce ... cum să fac
să nu-mi pătez
reputația
de ...
,,nu eşti în stare să faci nimic''
strânsă de-atâta amar de ani ...
ani de amar
în care nu mi-am vazut decât de
dragoste,
când credeam că ... undeva
perechea
îşi aşteaptă iubirea
pe care eu nu am dreptul s-o ucid ...
fără să mă gândesc
că dau înțeles la ...
,,nu eşti bună nici de dos de căciulă''.

Şi-avea dreptate tata ...
las puricele să mă pişte,
gându-mi ... să plece
fiindcă nu-s în stare
,,să omor nici măcar o muscă'',
tocmai venită să-mi ...
- zic eu -
păteze reputația.

11 iulie 2016
Mara Emerraldi

Citeste mai mult…

ADORMIRE

Postat de MARA EMERRALDI pe August 14, 2016 la 10:44

Când visul doare
de realitatea ce curge lacrimi
mă-nchid
să dorm adânc în mine
întru renaștere
fiindcă toate
,,cele dinlăuntrul ale mele”
au nevoie de curățire
pentru bucuria
ce va sa fie,
când buzele vor zâmbi
drept jertfă a inimii
risipită în bătăi de dragoste ...

Vis
întru veşnicie!

12 iulie 2016
Mara Emerraldi

Citeste mai mult…