EU PE DRUMUL MEU

[MARA EMERRALDI]

 

Drumul meu duce spre stele,

Pași mărunți pe tot destinul,

Eu ating aici preaplinul,

Într-o viață de mistere.

 

Spartă-i coaja și ... mă nasc un curcubeu,

Și traiesc ca avalanșă ...

Timpu-mi dă viața, o tranşă,

Eu pornesc din oul cosmic, tot în sus,

Spre Dumnezeu.

 

O idee, o-ntrebare, o mirare

- toate-s eu,

Chiar de sunt un vechi clișeu,

Pentru lumea asta mare,

Mă duc pe mine-n spinare,

Cu piper și multă sare,

Un eu cu nucleu, trofeu.

 

Fără iamb, fără măsură

Sar dintr-un picior în altul,

Să-mi atingă gându-înaltul ...

Am s-o iau pe bătătură.

 

12 mai 2020

Mara Emerraldi

[Paul Rotaru]

Un fel de reacție la clișeu, la gândul prefabricat. Felicitări.

[MARA EMERRALDI]

Multumesc, doamna Giurgiu, pentru popas si gandul bun

[maria giurgiu]

Recitit cu același drag! Minunate versuri!Admirație!

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]