mai joci yams? ai înșfăcat zilele nu te-ai mulțumit numai cu ele ai tăvălit nopțile prin var și mi le-ai aruncat ai întins mâna falangele cotrobăiau înebunite prin cămașa mea de noapte dezmierdai dimineți fantome sufocate de respirația sânului sculat din morți sau înviat la început de viață
desfrunziți de noroc jucăm pentru a mia oară yams
cântă, cântă secera prin lanul aducerilor aminte și-n lacrima orbului ce udă obrazul despuiat de viață prin câmpuri ierburile și-au rupt trupul de verde în sute de tânguiri
zilele șerpuiesc prin betoanele unui azi omniprezent la capăt de linie viețile se cațără una peste alta plâng țipete contorsionate carnea sfâșie liniștea nici măcar salvarea nu te mai poate salva de tine seceră asfințitul bucuria ce-a fost odată în urmă câmpul arde arde a disperare arde a talpă a pingele uzate pe drum secat de soartă
urlet de fiare viața se scurge prin rezervorul nopții la capăt de pas secera retează cântecul din rădăcini yams ușa izbită de perete fereastră închisă ermetic peste ciorapul de mătase
pe-o râpă de nor macii și-au frânt gura sudoarea se prelinge pe grumazul lamei
-->
Comentarii
Mulţumesc!
fotografie selectat[ pentru revista Chronos
Yams
de Violeta Florentina Ion
ai înșfăcat zilele
nu te-ai mulțumit numai cu ele
ai tăvălit nopțile prin var și mi le-ai aruncat
ai întins mâna
falangele cotrobăiau înebunite prin cămașa mea de noapte
dezmierdai dimineți
fantome
sufocate de respirația sânului
sculat din morți sau înviat la început de viață
desfrunziți de noroc jucăm pentru a mia oară yams
cântă, cântă secera prin lanul aducerilor aminte
și-n lacrima orbului ce udă obrazul despuiat de viață
prin câmpuri
ierburile și-au rupt trupul de verde în sute de tânguiri
zilele șerpuiesc prin betoanele unui azi omniprezent
la capăt de linie viețile se cațără una peste alta
plâng țipete contorsionate
carnea sfâșie liniștea
nici măcar salvarea nu te mai poate salva de tine
seceră asfințitul bucuria ce-a fost odată
în urmă câmpul
arde
arde a disperare
arde a talpă
a pingele uzate pe drum secat de soartă
urlet de fiare
viața se scurge prin rezervorul nopții
la capăt de pas
secera retează cântecul din rădăcini
yams
ușa izbită de perete
fereastră închisă ermetic peste ciorapul de mătase
pe-o râpă de nor macii și-au frânt gura
sudoarea se prelinge pe grumazul lamei
în noapte secerătorii ucid tăcere și bocet