Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Vila Dr.N.Popovici din municipiul Câmpulung Muscel - ARGEȘ.
Vila Dr.N.Popovici, denumiri ulterioare - Vila (Casa) Baștea, denumire și destinație actuală – Restaurantul “Maisonette” este o veche și frumoasă clădire cu statul de monument istoric din municipiul Câmpulung Muscel, județul Argeș, ce este situată în centrul orașului, pe Strada Negru Vodă, nr.56. Frumoasa casă ridicată la începutul secolului al XX-lea, recent total restaurată a aparținut unei familii de negustori, spațiile de la șosea având destinația de prăvălie, iar în spate se aflau camerele de locuit ale proprietarului. Un frumos stil neoromânesc ne întâmpină – pridvorul sprijinit pe coloane, ferestrele ornamentate cu acolade, ocnițele false. Accesul se efectuează prin pridvor, urcând câteva scări; în foișorul cu vedere laterală la muscele se află un set de mobilier de fier, loc pentru fumători. Design interior este conceput sa aminteasca de cafenelele de lux ale perioadei interbelice. Interiorul se vrea a fi de epocă, cu tapet pe pereți și mobilier/canapele specifice. Există trei compartimente cu mese și un hol central, bar și toalete. Spațiul de la fiecare fereastră e ornamentat cu diverse obiecte și flori.În ceea ce privește meniul acesta nu este stufos, conține câteva preparate din fiecare categorie (aperitive, supe, fel principal, desert etc.). Porțiile sunt mari, mâncarea fierbinte și gustoasă. Aici raportul calitate-preț este unul corect, preparatele gustoase, iar personalul amabil și zâmbitor. De puțină vreme la Maisonette se pot servi și preparate specifice bucatariei italiene, frantuzesti și internationale, pregatite mereu proaspat si la standarde de inalta calitate.
-->
Răspunsuri
ORA 11.16 - 5 RĂSPUNSURI
Uluitoarea poveste a Cetăţii Şoimoş, construită între 1272-1275, la sfârşitul Dinastiei Arpadiene
Cetatea Șoimoș, comuna Şoimoş, Arad - 1278
Cetatea construită pe un deal, la 220 de metri altitudine, ar fi trebuit să dispară la sfârşitul secolului al 18-lea, însă datorită dificultăţii cu care se ajungea la ea, cât şi a relativei distanţe faţă de oraş, nu a putut fi distrus de mâna omului. Din secolului al 19-lea a intrat sub protecţia legii monumentelor.
Cetatea Şoimoş se află la o distanţă de 60 de kilometri de Timişoara şi 35 faţă de Arad. Este în apropierea graniţei dintre Banatul istoric şi Transilvania, pe partea stângă a Mureşului.
uitasem că am răspuns ieri...
Cetatea Șoimoș; Cartier Șoimoș; dealul "Cioaca Tăutului", la 2 km NE de Lipova · 1278 (atestare documentara).
Cetatea a fost construită către sfârșitul secolului al XIII-lea de către o familie nobiliară. Prima atestare documentară datează din anul 1278, când banul Pál donează „Castrum Somos” fiilor fratelui său. Rolul ei a crescut constant începând cu voievodul Ladislau Kán al II-lea care a stăpânit cetatea prin doi interpuși care erau și comiți de Arad: Alexandru (1310) și Dominic (1311). După 1315 ajunge domeniu regal, fiind reședința comiților și vicecomiților de Arad.
Către mijlocul secolului al XV-lea este donată succesiv, trecând prin mâinile mai multor stăpâni, în final regele Vladislav I donând-o familiei Ország (1440-1444). În anul 1456 a intrat în posesia lui Iancu de Hunedoara, care apoi a dăruit-o căpitanului husit ceh Jan Giskra în 1471.
În 1509 cetatea și domeniul au ajuns în stăpânirea lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg, care a practicat o crâncenă exploatare. Ea a fost asediată în 1514 de răsculații români și maghiari conduși de Gheorghe Doja. După o scurtă rezistență, garnizoana cetății condusă de voievodul de Ciuci s-a răsculat împotriva oamenilor lui Gheorghe Hohenzollern și s-a alăturat insurgenților. Potrivit tradiției, tabăra răsculaților a fost așezată pe Dealul Cioilor din apropiere. În 1541, când Transilvania a devenit principat autonom, Șoimoșul a fost reședința principelui minor, Ioan Sigismund și a mamei sale, regina Isabela. În aceasta perioadă ea a fost întărită și înfrumusețată în stilul Renașterii, fiindu-i adăugate totodată bastioanele externe. În curtea interioară se văd până azi unele profile de piatră artistic sculptate de la apartamentele princiare situate la etaj.
Turcii au ocupat cetatea în anul 1552, după asedii repetate, iar în 1595 a fost recucerită de către György Borbély, căpitanul lui Ștefan Bathori, ajungând în custodia domnitorilor din Ardeal. Moise Secuiul - conducătorul luptei de rezistență împotriva ocupației austriece, întruchipate de generalul Gheorghe Basta -, după ce a fost înfrânt lângă Teiuș în anul 1602, s-a refugiat în cetatea Șoimoșului. Considerând însă mult prea nesigură această așezare, el a încheiat un pact de schimb cu pașa Bektaș din Timișoara, cedând castrul în schimbul cetății din Kladovo. În 1599-1600 cetatea a trecut în stăpânirea lui Mihai Viteazul. Castrul a fost eliberat definitiv de sub dominația turcească abia în anul 1688. Stricăciunile din timpul și de după asediu nu au mai fost remediate niciodată, fortificațiile începând să se ruineze. Nu s-au mai luat măsuri nici pentru conservare. În secolul al XVIII-lea cetatea și-a pierdut treptat importanța militară ca urmare a perfecționării artileriei. În apropierea cetății s-au ciocnit în 1784 răsculații lui Horia cu forțele imperiale și nobiliare. Părăsită definitiv în 1788, cetatea s-a ruinat tot mai mult. În ultimii ani s-au efectuat unele lucrări de consolidare a zidurilor.
Castelul are turnuri interioare de formă aproximativ-triunghiulară, calea cea mai ușoară de acces fiind dinspre vest. Cărarea duce peste șanțul de apărare lat și adânc, pe puntea suspendată de odinioară așezată pe niște piloni uriași, spre poarta fortificațiilor exterioare, întărită cu un turn de apărare. Din cauza stării deplorabile a punții, intrarea în cetate prin acest loc este periculoasă în zilele noastre și din această cauză singura cale accesibilă este cea care duce de-a lungul șanțului spre o spărtură a zidului dinspre est.
Curtea cetății interioare de dimensiuni considerabile (35x22 metri), este dominată de turnul porții și de turnul vechi, înalt de câteva etaje. Spre nord se situează Palatul reginei Izabela bogat împodobit cu sculpturi renascentiste. Remarcabil este balconul păstrat intact până în zilele noastre și care poartă tot numele suveranei de odinioară.
Din cetate se deschide o priveliște minunată atât către defileul Mureșului, cât și spre câmpia Aradului.
...
Cetatea Șoimoș, Şoimoş, Arad
E considerată una dintre cele mai frumoase construcții medievale din țară, aflându-se plasată la doar 60 de kilometri de Timișoara, pe un deal, la o înălțime de 220 m.
Numele cetății ar veni de la îndeletnicirea preferată a celor care o stăpâneau și care le-a adus acestora o faimă aparte: creșterea șoimilor.
Conform datelor istorice cetatea Șoimoș a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea, de o familie nobiliară. S-a presupus că ar fi vorba despre Paul, ban de Severin, între anii 1272-1275, care o cedează mai întâi fratelui său Nicolae, iar apoi nepotului său de frate, Posa, fiul lui Ioan, în anul 1278.
Conform legendei, cetatea, împreună cu cele de la Dezna și Șiria au fost construite de trei surori. Cum una dintre ele a sfidat divinitatea, spunând că va reuși să ridice cetatea cu sau fără ajutorul lui Dumnezeu, toate trei surorile au fost pedepsite.
În momentul în care construcțiile au fost gata, zidurile s-au prăbușit iar fetele s-au transformat în șerpi de culoare albă. Cine le va descoperi coroanele și cheile cetăților, va rupe blestemul.
O altă legendă relatează ca cele trei cetăți sunt legate prin pasaje subterane pentru ca, în caz de atac, apărătorii să aibă la îndemână o ultimă cale de refugiu.
Cetatea Șoimoș, Şoimoş, Arad
Cetatea Șoimoș se află pe malul drept al Mureșului, vizavi de Lipova, pe dealul Cioaca Tăutului. A fost construită după primele invazii ale tătarilor în zonă și este atestată documentar din anul 1278.
...