Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica ortodoxă din orașul Ineu - ARAD.
În parohia din orașul Ineu, județul Arad, sunt atestate documentar două biserici din lemn: „Până la mijlocul secolului al XVIII-lea exista o biserică, probabil edificată din lemn, în care exista un potir cu iniţialele „M.KO” (Matei Corvin?), donatorul şi protectorul cu chipul lui de armură medievală sculptat pe potir şi chipul Mântuitorului pe cruce. La 28 noiembrie 1755 episcopul Sinesie Jivanovici sfinţeşte o nouă biserică de lemn, cu hramul „Sf. Arhangheli”, construită în mijlocul târgului, pe proprietatea baronului Peterfy, acoperită cu scândură de stejar, având turle clădite deasupra şi prevăzute cu clopote.” În anul 1864, comunitatea parohială a orașului Ineul primeşte aprobarea de la Arad pentru a construi o nouă biserică din zidărie, vechea biserică de lemn fiind ameninţată cu surparea, deoarece se afla pe malul Crişului Alb. Astfel, s-a construit între anii 1864-1868 actuala biserică ortodoxă, ce poartă hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, pe un loc donat de comitele Petru Atczel (Strada Republicii). Construirea bisericii s-a realizat în stilul baroc târziu din piatră şi cărămidă, cu şarpante de lemn de brad şi acoperiş de ţiglă solzi, iar la turn şi la cele patru cafasuri laterale cu tablă. Planul bisericii este sub formă de navă cu patru abside laterale având următoarele dimensiuni: 35 m lungime, 13 m lăţime (16 m la nivelul absidelor) şi 35 m înălţime totală (13 m înălţime boltă). Sfinţirea ei a fost săvârşită în anul 1869, de episcopul Procopie Ivaşcovici (1853-1873) al Aradului. Iconostasul a fost adus de la Viena în anul 1881 şi a fost împodobit cu pictură de preotul Gheorghe Bila. Între anii 1923-1925 s-a pictat bolta bisericii de către pictorul Kabadaeff din Craiova, care a căutat să imite pictura de pe iconostas. De asemenea, au fost zugrăviţi pereţii cu figuri geometrice tradiţionale şi imitaţie de marmură. Între anii 1956-1957 s-a curăţat pictura şi s-a înnoit zugrăveala de către zugravul Martincek şi fiii lui, din Ineu. Între anii 2006-2012 au fost efectuate lucrării de restaurare (la pictura murală veche şi iconostas) şi pictură nouă în tehnica encaustică (acrilică) executate de către pictorul bisericesc categoria I Paşcanu Corneliu din Bucureşti. Biserica orașului Ineu deţine un crucifix, o colecţie de icoane vechi pictate de renumitul pictor Tenetzky, un manuscris (diptic) de la 1908 şi mai multe cărţi de cult cu valoare de patrimoniu.
Vizualizări: 4
-->
Răspunsuri
Cât priveşte întrebarea din afară de concurs iarăşi e un pic dificil a identifica biserica (că şi aici e o biserică).
Întâmplarea face însă ca zilele trecute, fiind abonat la site-ul Cer şi Pământ Românesc, urmărind articolele referitoare la calendarul zilei, să îmi amintesc că am văzut ceva asemănător. Această amintire plus indiciul "pisanie" m-au făcut să găsesc în cele din urmă răspunsul - fără dubiu: putea fi ceva de genul prima pisanie, cea mai veche pisanie etc. aşa că am identificat şi biserica:
2 octombrie în istoria noastră
1409: Cea mai veche pisanie, care s-a păstrat, aflată la Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe din Streisângeorgiu (jud.Hunedoara).
Construită în stil romanic, între 1313–1314, pe locul unei biserici de lemn datate din 1130–1140, biserica din Streisângeorgiu este una din cele mai vechi construcții medievale din Transilvania și România cunoscute până în prezent și păstrate în funcțiune. Sunt menţionaţi „jupan” Chendreşu, ctitorul, şi soţia sa, „jupâniţa” Nistora, împreună cu fiii.
Foto: Absida altarului
În interiorul bisericii, pe fața estică a turnului clopotniței, s-a descoperit cea mai veche pisanie din câte se cunosc până în acest moment în întreaga artă medievală românească, având următorul text:
„În numele Tatălui și Fiului și Duhului Sfânt, au zidit jupân Cândreș și jupânița sa, Nistora, și fiii lui această mănăstire Sfântului mare mucenic și ataș a lui Hristos, Gheorghe, și s-a săvârșit și s-a scris, pentru pomenire și sănătate și mântuirea sufletelor lor, în zilele lui Jigmon crai, voievozi ai plaiurilor fiind Ioanes și Iacov, anul 6917 (1409), octombrie 2 zile”.
Textul inscripției slavo-române de la 1313 în forma găsită pe zid:
„În anul 1313/1314 am făcut biserica cu ajutorul sfântului Gheorghe și al Maicii Domnului și al tuturor sfinților, întru ajutorul și iertarea păcatelor cneazului Balea și întru ajutorul și mântuirea și iertarea păcatelor popii Naneș și ale lui Teofil zugravul.”
Pictura murală interioară se păstrează din trei etape succesive, cea inițială din 1313–1314, refăcută în 1409 și 1743.
În secolul XVIII sau XIX bisericii i s-a adăugat o tindă spre vest, care a fost demolată în urma restaurărilor din anii 1970.
La exterior, pe zid, dar și în interiorul bisericii se observă lespezi romane preluate de la o villa rustica din apropiere.
Felicitări d-lui Munteanu pentru detaliile oferite!
ora 11.08 - 0 raspunsuri
Că e o biserică nu se poate contesta, dar care anume - nu ştiu, n-am nici cel mai mic indiciu.
E o biserică romano-catolică după arhitectură, dar nu o pot localiza.
În schimb fac şi eu o propunere de identificare:
Indiciu: biserica este renumită prin pisania sa