Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica romano catolică din Joseni - HARGHITA
Biserica romano-catolică din comuna Joseni, județul Harghita, este un ansamblu de monumente istorice format din:
- Biserica romano-catolică
- Casa parohială
Această biserică este cea mai veche din Depresiunea Giurgeu și este situată la încrucişarea DN13B şi DJ126, la 6 km vest de Gheorgheni, în centrul satului, lângă piață. Conform înscripției de pe turn edificiul a fost construit în anul 1213 în stil romanic, în cinstea Sfinților Simeon, Iuda Tadeul și a Sfintei Mucenițe Margareta. Întregul ansamblu poartă-turn este un exemplu clasic, de o frumuseţe rară în întreaga Secuime a stilului roman după părerea specialiştilor. Biserica păstrează un valoros portal din poatră, semicircular, specific stilului romanic. Reconstruirea în stil gotic s-a făcut în a doua parte a secolului al XV-lea, păstrând etajele inferioare și poarta turnului, acesta fiind doar înălțat. Biserica avea și un clopot, cu inscripție, datat 1537, care a fost rechiziționat în primul război mondial. Reconstruirea în stil baroc s-a făcut între anii 1766 – 1773, când naosul și sanctuarul bisericii au fost complet refăcute. Altarul principal este construit în stil baroc în anul 1773, tabloul altarului o reprezintă pe Sfânta Muceniță Margareta. Orga Rieger a fost fabricată la Viena în anul 1930.
-->
Răspunsuri
ORA 11.09 - 2 RASPUNSURI
... răspund pe fugă, ca să nu pierd "trenul"...
Statuia Cavaleristului în atac sau „Monumentul Eroilor Diviziei 2-a Cavalerie” sau „Șarja de la Prunaru" – Iaşi (1927)
E DESTUL. DRUM BUN!
Statuia Cavaleristului în atac – Iaşi
Cunoscută și sub denumirile de „Monumentul Eroilor Diviziei 2-a Cavalerie” sau „Șarja de la Prunaru"; este un monument realizat din bronz de către sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad și dezvelit în anul 1927.
Este unul dintre cele mai frumoase și expresive monumente ale Iașilor, fiind situat vizavi de intrarea principala în Grădina Copou.
Monumentul amintește generațiilor de după război jertfă de sânge pentru libertatea patriei și independența țării a ostașilor Regimentului 2 Roșiori, care au purtat sângeroasă bătălie de la Prunaru (pentru apărarea drumului către București) de la sfârșitul lui noiembrie 1916, unde din 5.000 ostași au rămas în viață doar 134.
Statuia reprezintă o alegorie turnată în bronz și formată din două grupuri simbolizând Victoria și Sacrificiul. Victoria este înfățișată de un cavalerist călare avântat în plină șarja, cu cască pe cap și cu o sulița în mâna, însoțit de o nimfa care are în mâna întinsă o cununa de lauri. Nimfa simbolizează îngerul de pază sau mama, soția, fiica pe care eroul nu avea să le mai vadă niciodată.
Soclul statuii are 6 metri înălțime, în el existând o cripta a Sacrificiului, în care se intră prin Poartă Nemuririi (confecționată și ea tot din bronz) cu basorelieful reprezentând Sacrificiul: un călăreț rănit mortal căzând în brațele unui înger care-i încununează fruntea cu lauri.
În interiorul criptei se află o candelă, iluminată electric, care veghează veșnicia celor înscriși pe listele săpate în marmură de pe părțile laterale ale soclului.
Pe cele patru laturi ale soclului erau încrustate basoreliefuri de bronz cu imagini din luptele duse de către Divizia a II-a de Cavalerie la Prunaru, Măgheruș (Maghyerus), Nistru și Tisa – Budapesta. În prezent, unul dintre cele patru basoreliefuri (cel aflat în partea dreaptă spate) este dispărut. Inițial existau patru inscripții referitoare la bătăliile purtate de regimente ale Diviziei a II-a Cavalerie.
În partea stângă a soclului, între cele două basoreliefuri este o placă de marmură albă pe care scrie: În anul 1927 sub glorioasa domnie a M.S. Regelui Ferdinand I. În partea dreaptă a soclului, pe placa de marmură aflată tot între cele două basoreliefuri, scrie: Divizia 2-a Cavalerie recunoscătoare acelor cari s’au sacrificat pentru țară în răsboiul întregirei neamului 1916-1919.
Deasupra Porții Nemuririi se găsește un fronton pe care au fost inițial trecuți anii 1916-1919, apoi în anul 1947 anii au devenit 1916-1918 și după 1989 s-au reinscripționat din nou anii 1916-1919. Deasupra anilor se afla stema regală a României, care a fost și ea dată jos.