Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica romano catolica din Ozun - COVASNA
Ozun, în limba maghiară – Uzo, este o comună din județul Covasna, situată în Depresiunea Sfântu Gheorghe și străbătută de șoseaua națională DN11 Brașov – Bacău. În anul 1332 localitatea purta numele Uzum. În anul 1704 satul și vechea biserică sunt arse de invazia tătărască. În timpul reformei religioase din Ardeal, biserica satului va fi când reformată, când unitariană, pentru ca în cele din urmă să rămână reformată. În secolul al XVIII-lea s-a construit capela romano catolică. Astăzi localitatea Ozun are trei biserici mari și frumoase. Unul dintre aceste lăcașuri de cult este Biserica Romană Catolică. Biserica actuală s-a construit între anii 1909 – 1911 și are hramul “Înălțarea la Cer”. În biserică există o placă comemorativă a victimelor celui de-al doilea război mondial, montată în anul 1945. Localitatea Ozun are parohie romano catolică proprie începând din anul 1943.
-->
Răspunsuri
ora 11.26 - 2 raspunsuri
Palatul Simion Gheorghiu, Galaţi
Palatul Gheorghiu Galaţi
Una dintre cele cele mai importante monumente de arhitectură din Galaţi, unde au fost adăpostiţi şi şcoliţi sute de elevi în perioada interbelică, zace acum în ruină, în timp ce presupuşii moştenitori ai foştilor proprietari se bat în justiţie pe ce a mai rămas din acest edificiu emblematic pentru Galaţi.
Simion Gheorghiu s-a născut în anul 1873, în Galaţi, fiind fiu de comerciant, absolvent al şcolii comerciale, pentru a deveni ulterior membru şi preşedinte al comitetului şcolar al Liceului „Vasile Alecsandri“.
În această calitate, în perioada februarie-octombrie 1923, printr-o corespondenţă asiduă cu Comisia Interimară a oraşului Galaţi, cerea un teren pe care dorea să construiască un internat destinat elevilor săraci ai liceului, intitulat ,,căminul elevilor secundari Simion Gheorghiu“.
Pentru construcţia acestui edificiu, care avea să adăpostească 100 de elevi lipsiţi de mijloace materiale, dar silitori, aloca din averea sa suma de 5.000.000 de lei, din care 2.000.000 pentru clădire, sală de baie, mobilier şi 3.000.000 de lei pentru a produce venitul necesar cheltuielilor de întreţinere a clădirii.
Construcţia căminului pentru elevii săraci îi aduce lui Simion Gheorghiu titlul de „puternic sprijinitor al culturii naţionale”.
Legenda tinerilor îndrăgostiţi
Palatul care îi poartă numele lui Simion Gheorghiu a fost construit în perioada 1923-1925, fiind trecut pe lista monumentelor istorice din 2004, iar locaţia este strada Domnească din Galaţi, nr. 24.
La 27 martie 1914, Alexandru Alexandrescu şi soţia lui îi vând lui Simion Gheorghiu un imobil situat pe strada Domnească, nr. 48-50 (două prăvălii cu atenase), un corp de clădiri pe strada Gamulea şi un corp de clădiri pe strada Logofăt Tăutu, colţ cu strada Gamulea, împreună cu terenul care se află pe aceste construcţii. În anul 1935, Simion Gheorghiu vinde palatul şi se mută la Bucureşti.
Palatul Simion Gheorghiu, acesta este astăzi monument de arhitectură, menţionat la poziţia 12 pe lista monumentelor istorice pe anul 2004 din Galaţi, de unde aflăm anii construcţiei acestuia 1923 - 1925 şi locaţia, strada Domnească, nr. 24. La 27 martie 1914, Alexandru Alexandrescu şi soţia lui vând lui Simion Gheorghiu un imobil situat pe strada Domnească, nr. 48-50 (două prăvălii cu atenase); un corp de clădiri pe strada Gamulea şi un corp de clădiri pe strada Logofăt Tăutu, colţ cu strada Gamulea, împreună cu terenul care se află pe aceste construcţii.
Enumerarea vecinilor evidenţiază faptul că Simion Gheorghiu mai avea proprietăţi în imediata apropiere, cumpărate de la moştenitorii Filipescu şi Buescu. La data cumpărării, Simion Gheorghiu avea domiciliul pe strada Domnească, nr. 152. Până la data cumpărării, Simion Gheorghiu a fost administrator legal al averii dotale a Mariei Alexandrescu, soţia lui Alexandru Alexandrescu. Actul se semnează la Tribunalul Covurlui la 18 decembrie 1914.
Palatul se va construi în perioada interbelică (1923 -1925), iar în anul 1935, Simion Gheorghiu îl vinde şi se mută la Bucureşti.
Clădirea se dezvoltă pe următoarele nivele: subsol parţial, parter şi două etaje.
Structura de rezistenţă este din zidărie de cărămidă, bolţi de cărămidă, planşee din lemn şi metal. Şarpanta este pe scaune cu învelitoare iniţială din ţiglă cu completări din tablă. Particularitatea construcţiei constă în deschiderile mari în zona de acces.
La spaţiile de locuit se ajunge printr-un gang şi o scară cu deschidere largă. Clădirea avea la parter spaţii comerciale: Braseria Palace, Gioconda, Drogheria Florenţa etc. şi la intrarea principală avea inscripţia ,,Casa Simion Gheorghiu“.
Acolo era locul de întoarcere pentru Corso-ul gălăţean care în sus era delimitat de biserica grecească din colţul străzii Foti, dar care întoarcere se făcea în colţul de peste drum, în dreptul caselor lui Simion Gheorghiu, unde jos era o braserie. Strada Gamulea era scurtă şi umbrită de casele foarte înalte ale lui Simion Gheorghiu.
Astăzi se mai păstrează pe partea laterală din strada Avântului, monograma ,,SG“, de la numele lui Simion Gheorghiu.
...