Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Mausoleul Andrei Șaguna din localitatea Rășinari - SIBIU.
Părintele Mitropoliei Ardealului, Sfântul Andrei Şaguna, de numele căruia se leagă lucrarea de emancipare a neamului românesc din Transilvania, lăsa în testamentul său porunca de a i se ridica o criptă la Răşinari, pentru care a alocat o importantă sumă de bani. Pe această criptă s-a ridicat un mausoleu, un strălucit monument al artei sfârşitului secolului al XIX-lea. Un smerit semn al recunoştinţei venit din partea posterităţii şi oferit marelui mitropolit este Mausoleul Șaguna care străjuieşte mormântul unde, până la proclamarea canonizării sale din 30 noiembrie 2011, trupul său sfinţit a odihnit. Ridicarea unui „monument corespunzătoriu” în cinstea marelui Şaguna a fost decisă încă de la şedinţa Sinodului arhidiecezan de la Sibiu din 10 aprilie 1874, la aproape un an de la trecerea în veşnicie a primului mitropolit al reînfiinţatei Mitropolii a Ardealului. În testamentul Mitropolitului Andrei Şaguna, pe lângă detaliile legate de smerita sa ceremonie de înmormântare, sunt oferite şi informaţii despre cripta care urma să fie aşezată la streaşina Bisericii „Sfânta Treime” din Răşinari, un lăcaş iubit de marele ierarh, catedrala sa mult îndrăgită, unde slujea adesea şi îşi îndeplinea oficiul de întâistătător al Ardealului, în lipsa unei catedrale în Sibiu. Din dragoste faţă de răşinărenii care i-au fost alături de la început, Sfântul Andrei Şaguna lăsa prin testamentul său de la 1 august 1871 o sumă de bani pentru cripta sa de la Răşinari.Cu doi ani înainte de trecerea sa la cele veşnice, Sfântul Andrei Şaguna lăsa patru mii de florini celui care îi va ridica o criptă la Răşinari pe locul ales chiar de Sfântul Andrei Şaguna. Mausoleul ridicat în anul 1877 este din piatră cioplită. Mai târziu recunoştinţa urmaşilor l-a înfrumuseţat cu doi lei şi cu un bust de bronz. Pe frontispiciu este aplicată inscripţia: “Arhiepiscopului şi Mitropolitului Marelui Andreiu, născut în 20 Decemvrie 1808, mort în 16 iunie 1873. Arhidieceza în etern recunoscătoare.” Aşadar, la patru ani de la trecerea în veşnicie a Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, arhidieceza ridica mausoleul, numit „capelă” în documentele vremii, pe cripta marelui mitropolit. Capela mausoleu s-a ridicat după modelul capelei de pe mormântul lui Prisnitz în Graefenberg. Șaguna a văzut într-o foaie ilustrată monumentul simplu dar frumos a lui Prisnitz și i-aplăcut mut. Mausoleul a fost sfinţit de urmaşul Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Miron Romanul în data de 18 iunie 1878. În anul 1904, în faţa mausoleului au fost aşezaţi cei doi lei din bronz, în mărime naturală, opera marelui sculptor bănăţean Alexandru Liuba (1875-1906). Cei doi lei au fost realizaţi cel mai probabil la Bucureşti, în turnătoria artistică de bronz din cadrul Şcolii de Arte şi Meserii. Pe lângă cei doi lei din faţa mausoleului, ansamblul conţine şi celebrul bust al Mitropolitului Andrei Şaguna, opera sculptorului Frederic Storck din Bucureşti. Bustul sculptat în marmură a fost dezvelit la ata de 4 octombrie 1909, când se sărbătorea centenarul naşterii Sfântului Ierarh Andrei Şaguna.
Vizualizări: 4
-->
Răspunsuri
ora 11.12 - 2 raspunsuri
Gara CFR Carei - Satu-Mare
Gara CFR din Carei se află pe strada Independenţei, nr. 1.
În anul 1871 a fost ridicată prima gară a oraşului, în contextul deschiderii liniei ferate Debrecen – Satu Mare. Calea ferată Carei – Zalău a fost inaugurată pe 23 decembrie 1887.
Oraşul Carei devine nod feroviar la începutul secolului XX, astfel că în perioada 1910-1912 este construită clădirea în care funcţionează în prezent gara.
Imobilul a fost grav avariat în urma bombardamentelor din cel de-al doilea război mondial, însă a fost renovată ulterior.
Gara CFR Carei - Satu Mare (1871)