Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat clădirea Muzeul mineritului din Petroșani - HUNEDOARA.
Muzeul Mineritului din municipiul Petroșani, județul Hunedoara, este situat lângă piaţa centrală din oraș. Sediul muzeului este într-o clădire construită în anul 1920, care este declarată monument istoric. Muzeul deține câteva mii de piese care atestă istoria mineritului din Valea Jiului. Sunt documente originale, fotocopii, schițe, utilaje miniere, salopete ale minerilor și multe alte obiecte ce conturează foarte bine munca acestor oameni, în măruntaiele pământului. Acestea sunt amplasate atât în incinta clădirii, cât și în curtea imobilului. Privind la aceste exponate, te transpui, într-o oarecare măsură, în pielea acestor oameni care o bună parte din viață și-au petrecut-o sub pământ. Muzeul Mineritului a fost înființat în baza Deciziei Sfatului Popular al Regiunii Hunedoara din data de 4 august 1961. Inițial, incinta muzeului s-a aflat într-o casă situată pe raza Parcului Central din municipiul Petroșani, fiind aduse și unele modificări, precum scoaterea și înlocuirea ușilor și modificarea anumitor camere. Din cauza faptului că spațiul expozițional era foarte mic, s-a luat hotărârea ca locația muzeului să fie mutată în sediul actual, în anul 1966. Amenajarea muzeistică în clădire și în aer liber a fost realizată de cooperativa „Decorativa” din București, firmă specializată în amenajări expoziționale. În anul 1970 pe dată de 18 octombrie, în sălile Muzeului Mineritului se înființa prima Secție Numismatică din România. În anii care au urmat Muzeul Mineritului a fost condus pe rând de profesorii Cornel Platon (1977-1978) și Dumitru Peligrad (1978-1993), iar anul 1993 îl aduce la conducerea Muzeului pe ing. Gheorghe Poncis. Între anii 1996-1998 a fost o perioadă cu caracter pur administrativ, când s-a făcut reparația capitală a clădirii muzeului.
Muzeul cuprinde și o secţiune de geologie reprezentată prin roci şi fosile vegetale şi animale, evoluţia tehnicii miniere în Valea Jiului, reprezentată prin unelte şi maşini alături de diferite aparate de profil. Toate acestea se completează cu prezentarea evoluţiei vieţii sociale din Valea Jiului din cele mai vechi timpuri până în prezent, evidenţiată prin documente, fotografii şi carte veche. De asemenea, mai pot fi admirate și obiecte care datează încă din anul 1900, cum ar fi un cărucior cu care se făcea transportul butoaielor de apă în mină sau aparatul de salvare cu burduf, primul tip de aparat de acest fel, tot de la 1900. În cele 7 săli ale muzeului sunt sute de exponate care prezintă atât evoluția tehnicilor de exploatare a cărbunelui din Valea Jiului, cât și obiecte specifice muncii în subteran. Unele dintre ele datează chiar de la începutul secolului trecut. În timp, muzeul a devenit o instituție integrată în circuitul cultural din țară și străinătate. La 4 august 2011, s-au sărbătorit 50 de ani de existență și muzeul a ajuns să adăpostească peste 4000 de exponate specifice. Conform Legii Muzeelor și a Colecțiilor Publice nr. 311/2003, actualizată în 2012, și a Normelor de Clasificare publicate în Monitorul Oficial în 2007, instituția din Petroșani reprezintă un muzeu de știință și tehnică, de importantă locală, care deține în patrimoniul sau muzeal, bunuri culturale mobile, reprezentative în plan.
-->
Răspunsuri
ora 11.36 - 2 raspunsuri
Turnul Apor - Băile Tuşnad, Harghita (1883)
Turnul (Bastionul Apor) din Băile Tuşnad - Harghita
Turnul Apor este unul din obiectivele ce nu ar trebui ratat de nici un vizitator al frumoasei staţiuni, indiferent de vârstă sau greutate, lucruri de specificat deoarece presupune un traseu turistic în urcare, pe munte, prin pădure.
Din punct de vedere al istoriei turnului ar fi de menţionat că acesta a fost construit în anul 1883 de către contele Apor Karoly - de unde-i provine şi numele - cu intenţia de a bucura privirea şi nu în scop strategic. Un alt motiv al construirii lui a fost faptul că în 1852 împăratul Ferenc Jozsef, în urma unei vizite, a fost aşa de încâtat de frumoasa privelişte a staţiunii văzută de pe Piatra Şoimilor, încât a primit denumirea de "Mica Elveţie" iar o astfel de privelişte merita un loc amenajat de unde să fie admirată. Turnul a fost reconstruit în 2008 dar de atunci, din păcate, a suferit un proces de degradare continuă, astăzi fiind chiar un pericol pentru vizitatori.
Ca şi amplasament acesta este situat în partea de jos a vârfului Surduc, oferind o frumoasă panoramă a staţiunii, de undeva din spatele hotelului Tuşnad de la o altitudine de aproximativ 700 de metri. Drumul până la obiectiv începe din spatele hotelului Tuşnad, de lângă izvoarele nr 2 şi 3, acolo unde veţi găsi şi indicatorul de început al traseului, marcat cu punct roşu. Tot de acolo începe şi traseul, marcat cu cruce roşie, pentru lacul Sfânta Ana.
Turnul Apor este situat la o altitudine de 701 m și a fost construit ca punct panoramic în anul 1883. În 2008 a fost restaurat din dorința de a-și păstra forma inițială.
În 1883, mulţumită contelui Apor Károly a fost construit în partea de jos a vârfului Surduc, Bastionul Apor (761 m), acesta fiind un punct panoramic şi de odihnă, care nu a fost folosit niciodată ca obiectiv strategic. Din bastion există a priveliște excelentă asupra orașului Băile Tușnad din Defileul Tușnad, asupra râului Olt și a Rezervației Naturale Piatra Șoimilor.
Bastionul Apor a suferit mai multe renovări de-a lungul anilor, dar în fiecare caz s-a conservat clădirea conform stilului și scopului acestuia. Chiar mai mult, acum poate fi vizualizat din oraș chiar dacă este întuneric.
Pe parcursul renovării din 2017 s-a amenajat un spațiu de expoziție în incinta basionului prin amplasarea unor panouri cu imagini de arhivă și cu o scurtă prezentare a trecutului acestuia.