Ce monumnet e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Statuia lui Vasile Roaită - BACĂU
STATUIA LUI VASILE ROAITĂ DIN PARCUL CFR – BACĂU (STR.GĂRII)
- eroul “de serviciu” al comuniștilor
- statuia care nu aparține nimănui
Statuia lui Vasile Roaită din municipiul Bacău inițial a fost amplasată în fața Bibliotecii iar acum poate fi văzută în Parcul C.F.R al orașului. Vasile Roaită a fost un muncitor feroviar român, care a murit împușcat în timpul marii greve de la Atelierele CFR Grivița din februarie 1933.
Din spusele comuniştilor, el ar fi fost un tânăr de aproape 20 de ani care, în timpul marii greve de la Atelierele ”Griviţa” din februarie 1933, ar fi murit împuşcat de poliţiştii chemaţi să disperseze muncitorii revoltaţi. Roaită nu ar fi murit oricum, ci cu mâna încleştată pe sirena uzinei, chemând muncitorii la luptă. Era doar un muncitor care îşi sacrificase copilăria din cauza sărăciei. Muncea ca ucenic la căldărărie, pentru marile cazane ale locomotivelor. În dimineaţa zilei de 16 februarie 1933, în timpul marii greve, stăteau sprijinit de uşa atelierului, fiindcă munca era oprită. Atunci au intrat poliţiştii în viteză pe poarta numărul 5 a atelierelor şi au tras în plin. Roaită a fost împuşcat si a murit două zile mai târziu, pe un pat de spital. Alături de el mai mureau încă şase muncitori de la ”Griviţa”, seceraţi de gloanţe. Era cea mai tânără victima si tocmai de aceea a şi fost ales de Gheorghe Gheorghiu Dej pentru a servi propagandei. Era un tânăr socialist entuziast care murea pentru marea revoluţie. Urmare a acelei greve în jur de 4000 de muncitori au fost târâţi prin Tribunale, anchetaţi şi judecaţi, iar apoi condamnaţi la închisoare. Despre el s-au scris carti, nuvele, poezii (vezi Nichita Stanescu), a fost subiect si tema in istoria nationala, numeroase localitati au fost redenumite cu numele lui. Din cele 182 GAS-uri (Gospodării agricole de Stat) înființate în anul 50, un număr de șapte au preluat numele lui. După cel de-al doilea război mondial stațiunea Carmen Sylva (preudonim al reginei Elisabeta a României) a primit același nume – Vasile Roaită (in prezent Eforie Sud). Scoli, gradinite, strazi din toata tara s-au numit “Vasile Roaita”, un “erou” facut in birourile de propaganda ale PMR, unii afirma ca la comanda directa a lui Gheorghe Gheorghiu Dej, si el “revolutionar”. Nici Bacaul nu a fost scutit de binefacerile acestui nume, a existat comuna Vasile Roaita, la iesirea din Bacau spre Adjud, devenita apoi cartier, o strada s-a numit la fel (acum “22 Decembrie”), iar in centrul orasului, in fata fostei primarii, a fost amplasata o statuie a eroului, in exercitiul functiunii. Aceasta poveste a fost valabila mai bine de 20 de ani, pâna prin 1962, când chiar Gheorghiu Dej a inceput sa-si reconsidere pozitia fata de fostul lui coleg de serviciu, când a inceput perioada de destalinizare. A doua contestare a legendei despre protestul Grivitei Rosii si martirajul lui Roaita s-a facut pe vremea lui Nicolae Ceausescu, care nu mai admitea inca un erou comunist alaturi de el. Ceausescu i-a pus pe cercetatori sa caute prin arhive care, se spune, ar fi descoperit ca “eroul” era, de fapt un informator al Sigurantei, un tradator al clasei muncitoare. A fost scos din manuale, iar piedestalele si statuile ascunse, darâmate, in cea mai mare parte. N-a mai auzit nimeni de Vasile Roaita. Alte informatii cu privire la Vasile Roaita au aparut dupa 1990, când muncitorul Constantin Negrea a dezvaluit ca el, de fapt, a tras sirena, insa Dej l-a fortat sa cedeze locul lui Roaita, pe considerentul ca este mai valoros (pentru regim) un erou mort, decât unul viu. Simplu, nu? Astfel Roaita a fost facut utecist post mortem, in 1948, si declarat erou. Statuia lui Vasile Roaita din municipiul Bacau (cred ca singura din tara, care mai sta pe soclu) a fost amplasata in centru, in fata Bibliotecii, fiind dislocat un bust al istoricului si patriotului Mihail Kogalniceanu. A ramas acolo pâna la inceputul anilor ’70, când administratia, aliniindu-se directivelor de la centru, a mutat-o in Parcul CFR, unde se gaseste si acum, parasita, vizitata doar de ciori. Interesant este ca nimeni, nici Primaria, nici Regionala CFR Iasi sau Statia Bacau nu o revendica. Primaria spune ca este a CFR, deoarece este pe terenul ei, iar compania nu se revendica ca proprietara. Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniu afirma ca satuia cu “eroul” de la Grivita nu face parte din lista cu monumente de patrimoniu. Cu alte cuvinte, masiva statuie nu e a nimanui. Ea poate fi luata fara nicio problema de oricine dispune de mijloacele tehnice necesare si valorificata, disparitia ei ar ingropa o minciuna, ca multe altele fabricate de propaganda comunista
Răspunsuri
ora 11.02 - 5 raspunsuri
Aţi validat şi răspunsul
Castelul Miskolczy din Ghiorac, com Ciumeghiu, jud. Bihor
care se referă la alt monument din aceeaşi comună (vezi https://cronopedia.ning.com/colocvii/9-iunie-2-castelul-din-secolul...)...
Conacul Miskolczy, com. Ciumeghiu, sat Ciumeghiu, jud. Bihor
Conacul a fost construit în sec. XX, în stil istoricist. Clădirea cu forma de ”L” în plan are un singur nivel și are acoperiș în 2 ape, aripa scurtă având o structură de acoperiș ipohondru. Fațada principală este flancată de pilaștri care se ridică din linia zidurilor, asemenea unui turn.
Între pilaștri se observă ferestre cu închidere dreaptă, cu cornișă și ancadrament marcat cu bolțari. Deasupra cornișei, în patru locuri se observă un fronton flancat de câte doi pilaștri. Deasupra ferestrelor se află o streașină. Una dintre aceste fațade este prevăzută cu fereastră și catarg pentru steaguri.
Pe partea stângă a fațadei marginale, o scară conduce spre intrarea principală. Intrarea din fațada din partea dreaptă este cu coloane, deschizându-se de pe un pridvor cu acoperiș în 2 ape, susținut de stâlpi. Accesul pe pridvor se face printr-o scară. Pridvorul este flancat de un fronton, la marginile acestuia văzându-se vârfurile turn ale pilaștrilor. Fațada dinspre curte, la joncțiunea internă a celor două aripi, se ridică un portic semicircular, care se aseamănă unui bastion.
Aici se află scara largă care duce spre intrarea principală a clădirii. Pe partea stângă a clădirii, dinspre stradă, se deschide o poartă ornată, care duce spre curte. Hornurile și poarta clădirii sunt o replică a turnulețelor de pe fronton. Poarta înaltă, cu închidere semicirculară imită o formă de potcoavă. Gardul de cărămidă conține același ornament.
Conacul Miskolczy (1779, cu transformări din 1910), azi dispensar în satul Ciumeghiu, com Ciumeghiu, Bihor
Conacul Miskolczy
Categorie: Conace
Perioada: 1779, transf. 1910
Importanta: B
Cod LMI: BH-II-m-B-01135
Adresa: 35 A
Localitate: sat CIUMEGHIU; comuna CIUMEGHIU
Județ: Bihor
Castelul Miskolczy:Conacul datează din secolul al XX-leaA fost construit la început într-un stil istoricizator.
Astăzi are un cabinet medical și o farmacie.
O clădire cu etaj scurt, cu un acoperiș în două frontoane și un plan de etaj în „L” pe un șir de străzi, aripile sale scurte erau ascunse.
Fațada sa principală este despărțită de stâlpi de zid care pleacă de la soclu, care ies în evidență înalt de zid ca turnuri. Între ele se zăresc ferestre care se închid drept, cu sprâncene pietruite, păzite și un pervaz. Între doi stâlpi de zid, în patru locuri, frontoane partizane se ridică deasupra cornisa de încoronare.
Deasupra ferestrelor sunt streașini. Pe una dintre aceste fațade se deschide o fereastră în pod, lângă care sunt stâlpi ornamentați. Pe fațada din stânga, o scară duce la una dintre intrări. Intrarea pe fațada din dreapta se deschide de pe o terasă cu coloane, cu acoperiș de paie, care duce la o scară.
Pe ambele părți ale terasei proeminente, deasupra cornisa principală care închide fațada se află un fronton partizan, la marginile căruia se văd vârfurile falnice ale stâlpilor de zid proeminenți. Pe fațada curții sale, la joncțiunea celor două aripi interioare ale L, se înalță un portic semicircular asemănător unui bastion, cu un partizan asemănător.
Aici se află intrarea principală a clădirii, la care duce o scară largă. În partea stângă a clădirii, dinspre stradă, se deschide spre curte o poartă ornamentată. Coșurile și poarta conacului modelează turnurile frontoanelor. Poarta semicirculară înaltă imită o potcoavă. Gardul de cărămidă a primit și el acest decor. o poartă împodobită se deschide din stradă spre curte. Coșurile și poarta conacului modelează turnurile frontoanelor.
Poarta semicirculară înaltă imită o potcoavă. Gardul de cărămidă a primit și el acest decor. o poartă împodobită se deschide din stradă spre curte. Coșurile și poarta conacului modelează turnurile frontoanelor. Poarta semicirculară înaltă imită o potcoavă. Gardul de cărămidă a primit și el acest decor.
Conacul Miskolczy din Comuna Ciumeghiu, sat Ciumeghiu, Bihor
Aceast conac este situat în Comuna Ciumeghiu, Județul Bihor, a fost construit în anul 1779 și a aparținut baronului Miskolczy. Imobilul este în forma literei „L” fiind compus din subsol și parter. Azi este dispensarul Comunei Ciumeghiu.
Castelul Miskolczy din Ghiorac, com Ciumeghiu, jud. Bihor
Conacul Miskolczy din Comuna Ciumeghiu, sat Ciumeghiu, Bihor
azi, dispensar