Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Teatrul orășenesc din CAREI - jud. SATU MARE
Teatrul din municipiul Carei, județul Satu Mare, a fost construit în 1907 sub îndrumarea maistrului Bede Antal, după proiectul lui Kopecsek Gyorgy, un arhitect celebru al acelor vremuri, de numele căruia se leagă și construcția Filarmonicii din Oradea și a unor teatre din Ungaria. Edificiul, care avea 200 de locuri și 26 de loje, a purtat numele scriitorului careian Gall Joszef (născut în anul 1811) până în anul 1920, când este numit Teatrul Carmen Sylva. Teatrul din Carei a avut trupă proprie de teatru, fondată în 1901 de Kremer Sandor, care a avut în repertoriu în special operete. În anul 1920 trupa de teatru se desființează, iar clădirea este închiriată pentru proiecții de filme. După anul 1945, minunea arhitecturală a vremii primește denumirea de Teatru Popular. În 1953 clădirea, construită în stil secesionist, a fost "modernizată", transformată atât în exterior, cât și în interior. Astfel, fără proiecte argumentate solid de sfaturi inginerești, ci mai degrabă la îndemnul “prețios” al unor tovarăși, Teatrul și-a pierdut definitiv strălucirea de odinioară. Au fost desființate lojele, atât cele de la etaj, cât și cele de la parter, iar în locul acestora și celor trei rânduri de scaune, a fost preferat un balcon și două rânduri de scaune cu o intrare pe mijloc. Au mai fost realizate două ieșiri și a fost modificat holul clădirii. Între timp a dispărut și un candelabru extrem de frumos și de prețios, care stătea agățat de un tavan gravat extraordinar din punct de vedere architectural. În perioada de glorie a culturii careiene, Sala teatrului din Carei reprezenta o bijuterie arhitecturală atât pentru artiștii care veneau să joace aici la Carei, cât și pentru turiștii aflați în zonă.Prin lucrările de “modernizare” din anii 1953 și 1980, s-a distrus complet acustica sălii, astfel încât aceasta nu mai corespunde spectacolelor de filarmonică și muzică de cameră. Până în anul 1990, clădirea a găzduit spectacole de teatru, concerte și spectacole ale instituțiilor de învățământ, în paralel cu funcționarea cinematografului. Din 1990 proiecția de filme a încetat. În prezent, Teatrul găzduiește evenimentele de mare anvergură ale Centrului Cultural Carei, Teatrului de Nord din Satu Mare, precum și a artiștilor aflați în turneu.
-->
Răspunsuri
ORA 11.41 - 2 RASPUNSURI
Mănăstirea Bogdana, Rădăiţi
Manastirea Bogdana - Biserica Sfantul Ierarh Nicolae
Inceputurile Manastirii Bogdana, cunoscuta sub denumirea de Biserica Sfantul Ierarh Nicolae, se pierd in negura vremurilor, in perioada de constituire a statului feudal moldovean. De-a lungul vremii, acest monument arhitectural de o frumusete aparte a indeplinit un rol istoric, religios si cultural deosebit.
In ciuda intemperiilor vremii, biserica a rezistat peste veacuri cotropirilor tatare si turcesti, jafurilor, razboaielor si dominatiei hasburgice, constituind de-a lungul timpului o garantie a spiritului national romanesc.
Daca in Transilvania prima manastire a fost Hodos - Bodrog, amintita in anul 1117 intr-o scrisoare a regelui Bela al III-lea, iar in Tara Romaneasca Manastirea lui Negru Voda, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, in Moldova avem Manastirea Bogdana, inchinata Sfantului Ierarh Nicolae, ctitorita de Bogdan I.
Monument de arhitectura, biserica Sfantul Nicolae a fost zidita, de voievodul Bogdan Voda (1359-1365), ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru izbanda in lupetele ce le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber si independent la rasarit de Carpati, in Tara Moldovei.
Acest sfant locas de inchinare avea sa-i fie si necropola atat lui, cat si urmasilor familiei sale, aici fiind ingropati domnitorii Moldovei pana in timpul lui Alexandru cel Bun, dar si rudele familiilor domnitoare.
In timpul domniei lui Alexandru cel Bun, biserica a devenit locas episcopal, episcopii avandu-si resedinta in incinta manastirii. Unii istorici afirma ca Manastirea Bogdana a fost resedinta mitropolitana, pana la data de 26 iulie 1401, cand Mitropolia Moldovei a fost recunoscuta oficial de catre Patriarhia de la Constantinopol si scaunul mitropolitan a fost mutat la Suceava.
In anul 1775, cand nordul Moldovei a fost ocupat de hasburgi, Manastirea Bogdana a fost desfiintarta, iar Biserica Sfantul Nicolae a ramas biserica episcopala pana in anul 1782, cand episcopia a fost transferata la Cernauti.
Prin mutarea episcopiei la Cernauti, in anul 1782, Biserica Sfantul Nicolae a fost transformata in biserica parohiala, de mir, o parte din chiliile existente in jurul bisericii au fost demolate, iar o alta parte transformate in grajduri pentru caii garnizoanei austriece stationata aici.
Dupa anul 1918, cand Bucovina a fost eliberata, Manastirea Bogdana nu a mai fost reinfiintata, iar Biserica Sfantul Nicolae a ramas biserica parohiala pana in ultimile decenii ale secolului al XX-lea, cand a fost inchisa de regimul comunist, fiind considerata monument istoric.
Manastirea Bogdana a fost redeschisa la data de 6 decembrie 1992, cand a fost instalat, primul staret al manastirii de dupa 1775, in persoana arhimandritului Teodor Pavlo. In anul 1996 staretul Teodor s-a mutat la cele vesnice, in locul sau fiind ales parintele arhimandrit Iustin Dragomir.
Noul staret a accelerat ritmul lucrarilor in curs de desfasurare si a inceput unele noi, astfel ca in anul 1996 a fost inlocuita catapeteasma degradata din lemn de tei a Bisericii Sfantul Nicolae cu una noua din lemn de stejar si a inceput constructia unui corp de chilii cu arhondaric, terminat in anul 1998. Tot in acest an a fost terminata si acoperita cu tabla de cupru, noua biserica, cu hramul Sfantul Leontie de la Radauti.
Manastirea Bogdana - arhitectura bisericii
Biserica Sfantul Nicolae este prima constructie religioasa de piatra din Moldova, care a fost pastrata in forma ei originala, nealterata pana astazi. Aceasta este considerata un adevarat document de nastere a arhitecturii nationale in Moldova.
Biserica Sfantul Nicolae aminteste de zbuciumatele vremuri legate de intemeierea statului feudal moldovean si constituie expresia unei admirabile sinteze artistice intre arhitectura romanica, arhitectura gotica si cea bizantina.
Dispozitia generala a planului prezinta caracteristicile basilicii romanice cu cor si cu absida. Tendinta de a frange unele arcuri si bolti sunt caracteristice arhitecturii gotice, iar specific arhitecturii bizantine este delimitarea spatiului interior in altar, naos, pronaos si pridvor.
Manastirea Bogdana - pictura bisericii
Istoricul afisat in biserica consemneaza ca, probabil primul strat de pictura dateaza din primele decenii ale secolului al XIV-lea, din vremea lui Alexandru cel Bun. In timpul voievodului Alexandru Lapusneanu, in anul 1558, se inregistreaza un nou strat de pictura.
Un al reilea strat de pictura ar fi din anii 1745-1750, in timpul episcopului Iacob Putneanul. Frescele ajunse in aceasta ultima faza sunt acoperite cu o pictura realizata in tempera, de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi in anul 1880.
In tabloul votiv, pictat in naos, Alexandru Lapusneanu alaturi de Bogdan I si de Alexandru cel Bun, se afla si Stefan cel Mare, dovada a executarii picturii in timpul sau.
Manastirea Bogdana - mormintele
Alegertea Bisericii Sfantul Nicolae ca loc de odihna a domnitorilor este dovada incontestabila a primei biserici de piatra din Moldova. Astfel, in naos se afla 7 morminte.
Primul mormant, in coltul sud-estic al naosului este al lui Bogdan I. Pe aceasi latura a naosului este inmormantat si Latcu Voievod.
In apopierea mormintelor lui Bogdan I si a lui Latcu este un mormant cu inscriptia lespezii funerare stearsa, fiind amplasat la nivelul pardoselii si nu deasupra ca celelalte. Dupa dimensiunea pietrei funerare se presupune ca aici a fost inmormantata o femeie, poate chiar Maria sotia lui Bogdan I sau Ana, sotia lui Latcu.
Pe de alta parte istoricul Stefan Gorovei sustine ca acest mormant apartine lui Petru I, acesta nefiind inmormantat la Probota. El isi argumenteaza opinia prin faptul ca la Radauti, pana la Alexandrul cel Bun, erau inmormantati voievozii conform succesiunii lor la tron, astfel ca dupa Bogdan I si Latcu urma Petru I, deci mormantul acestuia urmand celui lui Latcu.
Langa peretele nordic sunt 4 morminte ale lui Stefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun si Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun.
In pronaosul bisericii, se afla 3 morminte. Pe latura nordica se afla mormantul Doamnei Stana, sotia lui Bogdan al III si mama lui Stefanita Voda si mormantul Anastasiei fiica lui Latcu. Inaintea usii pronaosului se afla piatra de mormant a episcopului Ioanichie, mort in 1504.
Manastirea Bogdana - Sfantul Ierarh Leontie de la Radauti
Tot in pronaosul bisericii se afla si moastele Sfantului Ierarh Leontie de la Radauti. Sfantului Leontie s-a calugarit la Manastirea Bogdana sub numele de Lavrentie, iar mai tarziu, primind harul preotiei, s-a retras in codrii Radautilor, unde a ridicat o biserica din lemn cunoscuta sub numele de Schitul lui Lavrentie sau Schitul Laura, una din cele mai vechi sihastrii din Nordul Moldovei.
In timpul domniei lui Alexandru cel Bun el devine ierarh al Episcopiei de Radauti. Dupa un timp nu prea indelungat s-a retras din scaunul episcopal, reintorcandu-se la sihastria sa de pe Valea Putnei, unde a imbracat Marea Schisma monahala sub numele de Leontie.
Murind la scurt timp dupa aceasta, a fost inmormantat de ucenicii sai in biserica de lemn a schitului Laura. Moastele Sfantului Leontie, inzestrate de Dumnezeu cu darul facerii de minuni, au fost mutate in catedrala episcopala de la Radauti.
Manastirea Bogdana - monument national si mondial
Prin calitatile artistice, arhitecturale si decorative, Manastirea Bogdana este astazi unul din monumentele reprentative ale patrimoniului artistic si cultural ale Romaniei, fiind inclusa in patrimoniul UNESCO, dovedind o veche si adanca traire duhovniceasca a neamului nostru romanesc.
Biserica Mănăstirii Bogdana din Rădăuți, cu hramul Sfântul Nicolae, este cea mai veche biserică de piatră din Moldova, construită imediat după 1359, pe locul unei biserici de lemn. Locul mai este numit și „Pantheonul Moldovei”, aici fiind înmormântați primii domnitori ai țării: Bogdan I Lațcu, Petru I Mușat, Roman I, Ștefan I ș.a.
În biserica mănăstirii se află spre închinare racla cu moaștele Sfântului Ierarhie Leontie de la Rădăuți.
Biserica "Sf. Nicolae" (Bogdana) este considerată a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova [3], fiind ctitorită de voievodul Bogdan I, întemeietorul statului feudal moldovean.
Mănăstirea Bogdana datează din perioada de constituire a statului feudal moldovean. Inițial, locul unde a fost construită biserica era în mijlocul unor codri seculari. Biserica "Sf. Nicolae" a fost zidită de voievodul Bogdan I (1359-1365) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânzile obținute în luptele purtate pentru a pune bazele unui stat liber și independent la răsărit de Carpați, în Țara Moldovei. El a ales această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât și urmașilor familiei sale, aici fiind îngropați domnitorii Moldovei pâna în timpul lui Alexandru cel Bun, dar și rudele familiilor domnitoare.
Biserica a îndeplinit în decursul timpului un rol istoric, religios și cultural deosebit. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), biserica a devenit reședință episcopală, episcopii de Rădăuți avându-și reședința în incinta mănăstirii.
Între anii 1479-1482, Ștefan cel Mare a pus pe mormintele a șase domnitori Moldovei lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obișnuit al împletiturilor, deosebite de la o lespede la alta, având inscripții în limba slavonă. La intrarea în biserică, se află o pisanie datând din perioada lui Bogdan al III-lea (1517). Acesta a dăruit mănăstirii 800 de zloți, episcopii de Rădăuți obligându-se să slujească un parastas în seara din duminica mironosițelor, iar dimineața o liturghie, cât va trăi domnitorul. După moartea sa, în fiecare dimineață trebuia să se slujească o liturghie și seara un parastas pentru mântuirea sufletului domnitorului, după cum atestă o lespede de piatră amplasată la 8 decembrie 1517 pe peretele nord-estic al altarului, lângă nișa care servește ca proscomidiar.[4]
Biserica a fost restaurată în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, care i-a adăugat un pridvor închis în față în anul 1559 și a înlocuit chenarele unor ferestre cu altele noi, de factură gotică.[3] Există o pisanie în limba slavonă lângă ușa sudică, în care sunt relatate următoarele: "Cu bunăvoința Tatălui, ajutorul Fiului și săvârșirea Sf. Duh s-a început și zidit acest pridvor bisericesc de evlaviosul și închinătorul Treimii, Domnul Io Alexandru Voievod, Domnul Țării Moldovei, în anul 7067 (=1559) luna iunie 30, sub episcopul chir Eutimie".
În secolul al XVII-lea și la începutul secolului al XVIII-lea, aici au fost copiate mai multe lucrări bisericești (un tetraevanghel în limba slavonă - 1613 etc.). În anul 1744, episcopul Varlaam (1734-1745) a înființat aici o tipografie în care a tipărit mai multe cărți bisericești, printre care și Ceaslovul din 1745 aflat și astăzi în colecția Mănăstirii. Totuși, în 1750, odată cu alegerea episcopului Iacob Putneanul ca mitropolit al Moldovei, tipografia a fost mutată la Iași.
În anul 1775, nordul Moldovei a fost anexat de către Imperiul Habsburgic în urma unei înțelegeri cu Imperiul Otoman, reprezentanții Moldovei nefiind nici măcar consultați. În anul 1781 s-a construit un turn clopotniță, dar peste numai un an, în 1782, reședința episcopală a fost transferată la Cernăuți. Ca urmare a acestor evoluții istorice, în vara anului 1783, Mănăstirea Bogdana a fost desființată, Biserica "Sf. Nicolae" a fost transformată în biserică parohială (de mir), o parte din chiliile existente în jurul bisericii au fost demolate, iar o altă parte transformate în grajduri pentru caii garnizoanei austriece staționate aici.[5] În anul 1876 a fost construită aici o casă parohială.
În anul 1918, când Bucovina a intrat în componența Regatului Român, Mănăstirea Bogdana nu a mai fost reînființată, iar Biserica "Sf. Nicolae" a rămas biserică parohială până în ultimele decenii ale secolului al XX-lea când a fost închisă de regimul comunist, fiind considerată monument istoric.
La data de 6 decembrie 1992, Mănăstirea Bogdana a fost reînființată de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților cu obște de călugări, fiind instalat ca stareț arhimandritul Teodor Pavlo. Acesta a trecut la cele veșnice în 1996, în locul său fiind ales ca stareț arhimandritul Iustin Dragomir.
Ca urmare a lucrărilor efectuate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, s-a înlocuit în 1996 catapeteasma degradată din lemn de tei a Bisericii "Sf. Nicolae" cu una nouă din lemn de stejar, s-a finalizat în 1998 construcția unui corp de chilii cu arhondaric și a unei biserici noi cu hramul "Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți", care a fost acoperită cu tablă de cupru.