Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din municipiul Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din municipiul Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, este o biserică ortodoxă construită în anul 1913, situată pe Calea Transilvaniei nr. 8, în centrul orașului, de-a lungul drumului care face legatura între orașele Suceava și Vatra Dornei. După anexarea nord-vestului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), în Câmpulung s-a așezat o garnizoană militară austriacă comandată de ritmaistrul Franz Pizelli. Printre militarii garnizoanei se afla și un român transilvănean pe nume Stoian. Acesta, împreună cu alți militari, a primit ordinul să dărâme schitul din Poiana Sihăstriei, construit în anul 1541 de către domnitorul Petru Rareș, într-o poiană de la poalele Munților Rarău. După legendă, Stoian ar fi orbit ca pedeapsă divină. Având remușcări pentru ceea ce a făcut, Stoian a înălțat după anul 1781 o biserică de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Aceasta se afla la drumul mare, într-un loc din spatele actualei biserici. În anul 1794 i s-a constituit sesia parohială compusă din 24 de fălci de pământ "în hotarul comunei Sadova cu Breaza, pe Runculeț, lângă pârâul Neagra". Ca urmare a creșterii importanței localității și a numărului de locuitori din Câmpulung, vechea biserică de lemn a devenit neîncăpătoare. Prin urmare, în apropierea vechii biserici s-a început construirea unei noi biserici parohiale, din inițiativa preotului administrator parohial Ioan Voloșciuc. Piatra de temelie a acestui lăcaș de cult a fost pusă la 20 iulie 1908. Construcția acestei biserici s-a făcut după un plan întocmit de arhitectul austriac Karl Romstorfer și a durat 6 ani (1908-1913). Noua biserică a fost construită din piatră și cărămidă, având acoperiș din țiglă smălțuită, multicoloră, în formă de solzi, comandată la Vienă. Ca formă, ea seamănă cu Biserica Mirăuți din Suceava. Cheltuielile pentru ridicarea acestui lăcaș de cult s-au ridicat la 140000 coroane austriece și au fost suportate din veniturile Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Biserica a fost sfințită la 1/14 septembrie 1913 de către mitropolitul Vladimir de Repta al Bucovinei și Dalmației. Vechea biserică de lemn a fost desfăcută și mutată în satul Bădeuși din apropierea orașului Rădăuți. Locul unde se afla masa altarului a fost împrejmuit cu o construcție circulară de scânduri. Pereții interiori ai bisericii actuale au fost pictați între anii 1959-1963 de pictorul Iosif Keber (1897-1989) din Târgu Jiu. Biserica
-->
Răspunsuri
ora 11.22 - 2 raspunsuri
Biblioteca Judeţeană Arad (Clădirea a fost construită în anul 1913, în stil secession.)
Biblioteca Judeţeană „Alexandru D. Xenopol” Arad
Scurt istoric
1913 – Prima bibliotecă publică din Arad se deschide în anul 1913, odată cu darea în folosință a Palatului Cultural. Construcția în stil eclectic cu elemente decorative interioare secession a fost ridicată după planurile arhitectului arădean Lajos Szántay (1872-1961), cu scopul de a găzdui atât muzeul și biblioteca cât și filarmonica orașului. La inaugurarea sa, biblioteca publică a Aradului preia fondul de carte al Asociației Culturale Kölcsey.
1921 – Au fost donate peste 2000 de volume din biblioteca personală a istoricului Alexandru D. Xenopol de către soția acestuia, Riria Xenopol. Din acest moment, numărul volumelor din colecția bibliotecii crește mereu datorită donațiilor de carte românească din partea unor importanți oameni de cultură ai țării și a unor instituții centrale și locale. Fondul se îmbogățește cu colecțiile provenite de la: Vasile Goldiș, Iosif Moldovan, Coriolan Petranu, Orczy-Vásárhely, biblioteca Minoriților;
1951 – Biblioteca ia denumirea de Biblioteca Centrală Regională (se înfiinţează Secţia pentru copii, numită iniţial „Biblioteca regională pentru copii”);
1956 – Instituţia este numită Biblioteca Centrală Raională Arad;
1968 – Biblioteca devine Biblioteca Municipală Arad;
1974 – Instituţia se transformă în Biblioteca Județeană Arad;
1984 – După două schimbări de sediu, începând cu anul 1984, biblioteca se stabileşte în actuala clădire de pe strada Gh. Popa de Teiuş, la numărul 2 – 4.
1995 – Biblioteca primeşte numele pe care îl poartă astăzi, Biblioteca Judeţeană „A. D. Xenopol” Arad. La 4 aprilie 1995 au fost sărbătorite, pentru prima dată la Arad, Zilele Bibliotecii „Alexandru D. Xenopol”. Azi fondul de carte al Bibliotecii Judeţene „Alexandru D. Xenopol” însumează aproximativ 500.000 de documente. Fondul de carte de patrimoniu cuprinde 22.000 de volume (în limbile latină, maghiară, franceză, germană, română, italiană, engleză, greacă, ebraică), 646 de manuscrise şi 23 de incunabule.
2013 – În 2013 a început procesul de digitizare al periodicelor arădene, peste 50 de ziare și reviste în limba română, maghiară și germană și care acoperă o perioadă de peste 150 de publicistică arădeană, 1839 – 2006.
2020 – Biblioteca digitală (accesibilă online din 2015) este reorganizată în 6 categorii tematice (Periodice, Muzică, Monografii, Literatură, Istorie și Colecții speciale) cu o nouă interfață grafică și motor de căutare. Baza de date a Bibliotecii digitale subsumează aproape 30000 de documente electronice, majoritatea trecute prin proces OCR, dintre care peste 28000 de periodice. De asemenea, este dezvoltată aplicația de mobil care reunește toate serviciile online ale bibliotecii