Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica romano-catolică din municipiul Tg.Secuiesc - COVASNA.
Biserica romano-catolică “Sfânta Treime” din municipiul Târgu Secuiesc, județul Covasna, este un vechi lăcaș de cult cu statut de monument istoric, și este situată pe Strada Kanta, la nr. 10. Această biserică face parte din complexul monumental Mănăstirea minoriților compus din: Biserica “Sfânta Treime”, Claustru, Capela și Poarta barocă. Mănăstirea a fost construită în perioada anilor 1740 -1828. Partea din spate și cele două laturi ale mănăstirii au fost construite în anul 1740, în stil baorc, iar în anul 1828 a fost ridicată latura clădirii dinspre stradă care este lipită de Biserica Romano-Catolică Sfânta Treime. Prima atestare documentară a oraşului datează din anul 1407 sub numele de Toriawására. În anul 1427 este ridicat la rangul de oppidum ( oraş cu drept de târg ) de regele Sigismund, cu privilegiile aferente. Catolicismul începe să reînvie din nou la sfârşitul secolului al XVII-lea în satul Kanta, care la acea vreme se numea Alsó-Volál şi nici nu făcea parte integrantă din oraş. Înflorirea vieţii spirituale şi culturale deopotrivă este stâns legată de activitatea călugărilor franciscani stabiliţi în această parte a oraşului, şi care la început aveau doar o mică biserică din lemn. Construcţia noii biserici este demarată abia după ce s-a mutat şcoala lui Nagy Mózes din Estelnic ( 1696 ), părintele minorit a construit în Kanta o şcoală, mănăstire şi o biserică pe terenul donat de Jankó Péter şi soţia Domokos Zsuzsánna, teren, care ulterior a fost extins din donaţia lui Apor István din Turia. Piatra de temelie a fost pusă la 18 aprilie 1722 în prezenţa stareţului Bodó Miklós, Szebelébi Bertalan – preot-paroh din Sânzieni şi vicar episcopal, precum şi peot-protopopul Demjén Lőrinc. Cea mai frumoasă biserică în stil baroc din judeţ a fost terminată în anul 1795, iar sfinţirea ei a avut loc în duminica Sfintei Treimi din 1796. Slujba inaugurală a fost oficiată de episcopul de Alba Iulia, Batthyányi Ignác. În sanctuarul bisericii se află altarul principal, construcţie de o rară frumusețe din lemn, în stil baroc, bogat împodobit cu statuetele îngerilor şi sfinţilor. În jurul naosului bisericii sunt amplasate cele şapte altare secundare, fiecare o adevărată operă de artă, bogat ornamentate şi cu inserţii din argint. Altarul bisericii simbolizeză încoronarea Maicii Domnului. Clopotul mare al bisericii a fost turnat în anul 1777. Fiecare altar poartă emblema familiilor donatoare (Csáky şi Mikes ). Vitraliile bisericii au fost confecţionate în atelierele lui Waltherr Gida şi Ligeti Sándor din Budapesta în anii 1901-1902. Pe balconul bisericii se află orga cumpărată în anul 1986 de la biserica saşilor lutherani din Dorolea ( Kleinbistritz ), jud. Bistriţa-Năsăud. Vechea orgă, care a slujit până la data respectivă, a fost demontată şi ulterior donată ( şi reconstruită ) bisericii romano-catolice din Ojdula. Acest instrument a fost contruit în anul 1894, purtând numărul de opus 418. în renumita fabrică „Rieger Otto und Brüder” din Budapesta, are 16 registre, două manuale (claviaturi ) şi pedalier. Marele cutremur din 1802, a afectat turla bisericii din Kanta – care la vremea respectivă a fost cea mai înaltă din tot ţinutul. Stareţul mănăstirii Mizó Illés a fost nevoit să o demoleze parţial şi să o reconstruiască în anul 1823. De-a lungul timpului s-au efectuat multe lucrări de consolidare, renovare atât în exterior, cât şi în interiorul bisericii. Cea mai recentă intervenţie a avut loc după cutremurele din anii 1990-1991. Conform recensământului din anul 2002, municipiul Târgu Secuiesc avea în total 20442 de locuitori, din care 18605 persoane de naţionalitate maghiară, 1573 persoane de naţionalitate română , 202 rromi, 20 ceangăi, 16 germani, 6 saşi, 5 albanezi, etc. Apartenenţa confesională a orașului era: 14655 romano catolici, 4209 reformaţi, 1221 ortodocşi, 149 unitarieni etc. Parohia romano-catolică din Strada Kanta numără 4769 de enoriaşi. În biserică slujesc: Vargha Béla protopop-paroh, Hölgyes Pál Zsolt preot auxiliar.
-->
Răspunsuri
În data de 10 mai am prezentat Restaurantul Frații Spirtaru din municIpiul CRAIOVA.
Restaurantul “Frații Spirtaru” din municipiul Craiova, este o veche și frumoasă clădire ce este situată în vecinătatea gării pe Strada Olteț. Important de știut este faptul că în acest restaurant a lucrat ca băiat de prăvălie viitorul mare sculptor român – Constantin Brâncuși, în perioada petrecuta la Craiova. Astăzi clădirea este încă frumoasă deși a fost vizibil urățită prin modificările aduse în timp. Asta știe cel mai bine românul: să zidească (acopere) bolți, să pună termopane hidoase și să vândă, clădirea fiind scoasă la vânzare.
***
Clădirea a fost proiectată de arhitectul olandez Jas Schiffeleere și executată de cunoscutul antreprenor italian Adotti Pietro între anii 1903-1911. Adotti Pietro s-a născut în anul 1872 în localitatea Artegna, Udine, din Italia și în anul 1894 a venit în România unde a construit foarte mult în zona Olteniei.
joi ora 13.38 - niciun raspuns corect
Reşedinţa soţilor Ceauşescu, Bucureşti, Primăverii nr. 50.
Palatul Primăverii a fost proiectat de arhitectul Cezar Lăzărescu (după alte surse - arhitectul Aron Grimberg-Solari) în 1964-1965 (și mărit în anii 1970 - 1971) după indicaţiile soţilor Ceauşescu, având sală de cinema, piscină, solar şi saună. Elena Ceauşescu s-a ocupat personal de alegerea candelabrelor şi a mozaicurilor. Palatul dispune de un teren aferent rămas de 14.830 de metri pătraţi. Arhitectura palatului este completată de ansamblul peisagistic conceput de arhitectul Robert Woll (dealtfel şi principalul designer de mobilier al reşedinţei) şi de inginerul peisagist Teodosiu.
Reşedinţa surprinde atât prin spaţialitate, volumetrii echlibrate, cât şi prin decorul interior luxos, confortabil, datorat arhitecţilor Robert Woll şi Agrippa Popescu
Începând cu data de 01 Iunie 2021, Expoziția Permanentă "Casa Ceaușescu" își reia programul normal de vizitare, de marți până duminică, între orele 10:00 - 17:00.
Casa Ceaușescu, numită și Palatul Primăverii a fost pentru un sfert de secol (1965 – 1989) reședința privată a soților Nicolae și Elena Ceaușescu, și a copiilor Nicu, Zoia și Valentin. (Bucureşti)
Trebuie să recunosc că m-am pripit cu răspunsul, în poza din întrebare nu este Palatul Primăverii (vezi acoperişul cu şindrilă şi coşuri de fum). Nu ştiu ce monument e în poza de întrebare.
E țiglă.
Încă mai poți căuta.