Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Gara din orașul Pucioasa, jud. DÂMBOVIȚA
Aici admiri o veche carte poștală reprezentând Gara din orașul dâmbovițean Pucioasa. Gara din orașul Pucioasa, județul Dâmbovița este situată pe Bulevardul Gării, la nr. 14 și a fost recent modernizată în ciuda faptului că astăzi nu mai oprește nici un tren de persoane în această localitate. Se zvonește că localul acestei gări este râvnit de niște potentați ai acestor locuri care vor să deschidă în această clădire încărcată de istorie un cazinou. Acum gara este deservită de doar doi lucrători C.F.R., care nu își găsesc rostul de când a fost sistat transportul de călători pe această linie. Nimeni nu pricepe de ce mai marii Căilor Ferate Române au mai investit sute de mii de lei pentru modernizarea gării, dacă tot se știa că nu va mai fi folosită vreodată. Numai acoperișul clădirii a costat 50000 de lei, dar în România orice e posibil.
-->
Răspunsuri
ora 10.25 - un raspuns
Muzeul Olteniei, Craiova, Dolj
Muzeul Regional de Antichităţi şi Etnografie, aşa cum s-a numit la început Muzeul Olteniei Craiova, şi-a început activitatea în localul Palatului Administrativ din Craiova, actualmente sediul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Dolj, cu următoarele colecţii: „monumente epigrafice din epoca daco-romană, antichităţi preistorice daco-romane, barbare şi româneşti aflate în judeţul Dolj şi (…) în celelalte ţinuturi oltene, antichităţi religioase româneşti, colecţiuni de documente vechi, de fotografii a monumentelor vechi, colecţiuni de medalii româneşti, de monede dacice, greceşti, romane şi româneşti alcătuind laolaltă Secţiunea arheologică. De asemenea va colecţiona şi expune materialul etnografic aflat prin comunele acestui judeţ precum: chilimuri vechi olteneşti, costume vechi ţărăneşti artistic lucrate, colecţiuni de vase (ceramică), de ouă încondeiate, unelte şi obiecte de gospodărie de lemn artistic sculptate.”(Ştefan Ciuceanu, în memoriul adresat Prefecturii judeţului Dolj din data de 23 ianuarie 1915).
Către sfârşitul anului 1922, din îndemnul mai multor intelectuali din oraş – profesori, militari, avocaţi etc, a luat fiinţă societatea Cercul Ştiinţific Craiovean, cu scopul de a înfăptui un muzeu de istorie naturală. Colecţiile noului muzeu au fost adăpostite în aceleaşi camere în care se găseau şi colecţiile Muzeului Regional de Antichităţi şi Etnografie al judeţului Dolj. La 2 decembrie 1923 a fost inaugurat Muzeul de Istorie Naturală al Craiovei, de către membrii Cercului Ştiinţific Craiovean condus de profesorul de ştiinţe naturale, Marin Demetrescu.
La 13 mai 1928, Muzeul de Istorie Naturală al Craiovei şi Muzeului Regional de Antichităţi şi Etnografie al judeţului Dolj se unesc sub denumirea de Muzeul Regional al Olteniei, sub conducerea profesorului Marin Demetrescu. În anul 1933, viitorul academician C.S. Nicolăescu-Plopşor devine conservator al colecţiilor noului muzeu, apoi director onorific şi director, având preocupări atât în domeniul istorie şi arheologie dar şi folcloristică.
Între anii 1934-1948, Muzeul Regional al Olteniei a funcţionat în Casa Băniei (azi Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei – cea mai veche clădire din Craiova). După cel de-al doilea război mondial, prin reformele învăţământului şi culturii, Muzeul Regional al Olteniei a primit spre folosinţă imobilul fostei Şcoli Primare de Fete Madona Dudu, unde, până în anul 1963, au fost amenajate expoziţii permanente de istorie, etnografie şi ştiinţele naturii, sub îndrumarea prof. dr. Ion Firu. În anul 1966, Secţia de Etnografie a Muzeului Regional al Olteniei revine în Casa Băniei.
În anul 1950, Muzeul Regional al Olteniei preia Pinacoteca “Alexandru şi Aristia Aman”, colecţie care în anul 1954 va deveni de sine stătătoare sub denumirea de Muzeul de Artă Craiova.
După reorganizarea administrativă din anul 1968, Muzeul Regional al Olteniei se transformă în Muzeul Olteniei Craiova. În anul 1975, apar încă două secţii în cadrul Muzeului Olteniei Craiova, Laboratorul Zonal de Restaurare şi Conservare şi Oficiul Patrimoniului Cultural Naţional. În anul 1981, Muzeul Olteniei Craiova este comasat cu Muzeul de Artă Craiova sub denumirea de Complexul Muzeal Judeţean Dolj, situaţie ce a durat până în anul 1991 când cele două muzee au redevenit de sine stătătoare.
Între anii 1975 – 1986, din lipsa unui spaţiu adecvat, activitatea expoziţională a Secţiei de Ştiinţele Naturii a încetat, continuând activitatea de completare şi diversificare, evidenţă şi valorificare ştiinţifică a patrimoniului. În anul 1984, autorităţile locale cu competenţe în domeniul culturii, cu sprijinul Consiliului Culturii de la Bucureşti, au decis ca Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei să primească spre administrare clădirea fostei tipografii/edituri Ramuri din str. Popa Şapcă nr.8. Din acel moment, a început ordonarea patrimoniului, în depozite, şi din anul 1986 au fost organizate primele expoziţii temporare.
În prezent, Muzeul Olteniei Craiova îşi desfăşoară activitatea în patru imobile, Secţia Istorie-Arheologie, pe strada Madona Dudu nr. 14, Secţia de Ştiinţele Naturii, în Palatul Ramuri, pe strada Popa Şapcă nr. 8, Secţia de Etnografie, la Casa Băniei, şi Laboratorul de Restaurare şi Conservare, pe strada Madona Dudu nr. 14, în clădirea cunoscută sub numele de Extindere Secţia Istorie-Arheologie.