Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Colegiul național Vasile Alecsandri - GALAȚI.
Liceul “Vasile Alecsandri”, denumire actuală - Colegiul Național „Vasile Alecsandri” este o unitate de învățământ preuniversitar de nivel liceal din municipiul Galați, ce își desfășoară activitatea într-o clădire monument istoric, construită între anii 1888 – 1890, pe un teren cumpărat de Primăria Galați de la doamna Elpinica Hristudor Alexandri. Liceul este situat pe Strada Nicolae Bălcescu, la nr. 41., în fața sa tronând bustul Vasile Alecsandri, realizat de sculptorul Gheorghe Terescenco după o fotografie a poetului din 1863. Acesta este încadrat la o mică distanţă, la stânga de bustul lui V.A. Urechia, fondatorul bibliotecii publice din Galaţi, iar la dreapta de cel al lui Ioan Cetăţianu, primul director al acestei prestigioase instituţii şi profesor aici între 1876 şi 1896. Cel care a fost inițiatorul înființării la Galați a acestui locaș de învățământ a fost cărturarul V.A.Urechia, secretar general la Ministerul Cultelor și al Instrucției Publice la acea vreme (noiembrie 1867). Prin inspirația și la stăruințele acestuia, și pentru a se conforma dispozițiilor Legii învățământului din 1864, care prevedea înființarea măcar a unui gimnaziu în fiecare capitală de județ, Dimitrie Gusti - ministrul cultelor, a decis înființarea, pentru început, a unui gimnaziu cu patru clase. Prin adresa Oficiului administrativ nr. 8735, de la sfârșitul lunii august 1867, Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor făcea cunoscut primarului orașului Galați că s-a prevăzut în buget înființarea unui gimnaziu, "cu o singură clasă deocamdată", rugându-l să ia "deîndată dispoziții pentru găsirea localului necesar în centrul urbei". Primul director al liceului a fost Ioan Cetățianu, ardelean de origine, ceilalți profesori ai școlii fiind Gheorghe Ghimbășanu și Nicolae C. Sabin. Primul local a fost casa cu nr. 19 din str. Brăilei, proprietatea lui Vangheli Ioan, iar inaugurarea a avut loc în ziua de 26 noiembrie 1867 (duminică). Pentru început, gimnaziul a avut 6 elevi, conform registrelor gimnaziului din 1867-1868. Cursurile au început chiar de a doua zi, 27 noiembrie 1867. Dintre aceștia doar 3 au absolvit, în iunie 1871, cele 4 clase: Mihalache Rodocalat - doctor în științe politice și administrativ la Bruxelles, ulterior ziarist în Galați, șeful contabilității comunei și ajutor de primar ales de 3 ori (1891-1895); Anton Rodocalat - absolvent al Conservatorului de Muzică din Bruxelles, institutor suplinitor la școlile nr.4 și nr.6 din Galați și, ulterior, funcționar comunal. Teodor Rășcanu - inginer silvic. Gimnaziul a fost mult timp slab finanțat, ceea ce a condus la o dotare redusă și un număr mic de elevi. Ulterior, au fost 17 generații de absolvenți de 4 clase și abia după 20 de ani (1 septembrie 1887) gimnaziul primește acceptul ministerului de a se extinde și cu celelalte 3 clase superioare. Începând cu acest an funcționează și clasa a cincea, iar în anii următori, clasele a VI-a și a VII-a, astfel că în iunie 1890 termină prima serie de absolvenți de 7 clase, iar în 1891/1892 instituția de învățământ intră în rândul liceelor din țară. Ultima serie de absolvenți de 7 clase a fost în iunie 1903, ulterior fiind absolvenții de 8 clase, prima serie fiind în iunie 1905. Cursul superior al acestui liceu a funcționat, în perioada de început, cu două secții: reală și clasico-modernă. Din cauza creșterii numărului elevilor doritori de a învăța, numărul claselor începe să fie dublat, la început cu sincope, dar, din 1912, în mod continuu pe o lungă perioadă de timp, după 1918 fiind înființate și clase extrabugetare. Problema numelui instituției a fost pusă prima dată în discuție la Conferința profesorilor din 17 septembrie 1892, când se marcau solemn cei 25 de ani de la înființarea acesteia. În octombrie 1892 se aprobă, prin ordinul ministerului nr. 211 seria E din 16 octombrie 1892 publicat în Monitorul Oficial, ca liceul să poarte numele de Liceul „Vasile Alecsandri”. De la întemeierea sa, gimnaziul/liceul, a fost nevoit să se mute de mai multe ori, în diverse case, proprietate personală. Au fost folosite circa 4 locuințe până ce, în martie 1890, liceul s-a mutat în localul de azi, situat în fosta stradă Berthelot (anterior Mavromol), la nr.73. Construcția a început în septembrie 1888, sub ministrul Titu Maiorescu, și s-a terminat în martie 1890. Inițial au existat 5 corpuri de clădire. Clădirea principală era de formă pătrată, construită în jurul unei curți de onoare. Două săli din această clădire au adăpostit inițial Biblioteca V.A.Urechia. De asemenea, în afară de clase, mai exista în acest corp central, într-o prelungire spre apus, un amfiteatru și un laborator de chimie. Locuințele servitorilor erau într-o clădire situată la stradă, în partea de sud, iar locuința directorului era în partea de nord. În fundul curții era situată sala de sport. Pe durata Primului Război Mondial, clădirea liceului a fost rechiziționată pentru spitalul militar nr.191, la dispoziția Crucii Roșii și a armatei (15 august 1916 - 16 mai 1918). Începând cu anul 1913, liceul va găzdui „Universitatea Populară” a orașului Galați, instituție științifică, culturală și artistică creată în scopul popularizării. Cel de-al II-lea Război Mondial (1941-1944) și-a pus puternic amprenta pe liceul „Vasile Alecsandri”. Localul a fost transformat în spital militar, profesorii au fost mobilizați pe front, iar numărul cursanților s-a redus. După terminarea războiului liceului i se retrage titulatura și este transformat în liceu teoretic de 11 clase, pentru ca în perioada 1948–1961 să devină „Școala medie teoretică mixtă” de 10 și 11 clase. Abia în anul 1965 instituția își recapătă denumirea - Liceul teoretic „Vasile Alecsandri”.
-->
Răspunsuri
ora 12.35 - 2 raspunsuri
Hotel Traian - Iaşi
Grand Hotel Traian Iaşi
Istoric
Pe locul în care se află astăzi Hotelul Traian au existat anterior dughenele avocatului Scarlat Pastia (1827-1900), primarul orașului Iași în perioada 1877-1879. Deși magazinele din Piața Unirii și de pe străzile Arcu și Lăpușneanu îi aduceau un profit considerabil, primarul a decis să le demoleze pentru a ridica un teatru național. Proiectul nu a fost realizat însă, iar în locul edificiului cultural a ridicat Hotelul Traian.
Mulțumit de calitatea podului Eiffel din Ungheni, Scarlat Pastia apelează tot la celebrul inginer francez Gustave Eiffel (autorul proiectelor unor capodopere ale artei moderne ca Turnul Eiffel din Paris și Statuia Libertății din New York) pentru realizarea proiectului clădirii. Imobilul a fost construit în stil neoclasic francez, pe o structură metalică (la acea vreme o noutate), având coloane de fontă și platforme metalice.
Lucrările de construcție s-au derulat între anii 1879-1882, fiind executate de firma condusă de Eiffel. Ca urmare a cheltuielilor de construcție foarte mari, Scarlat Pastia s-a îndatorat atât de mult, încât a fost ruinat. Pentru a-și acoperi datoriile, a fost nevoit să cedeze imobilul către societatea Creditul Urban (unul dintre creditorii săi). Noul proprietar a transformat imobilul în hotel, care aducea venituri mai mari decât un teatru.
Ulterior, hotelul a trecut în proprietatea familiei evreiești Theitler. Afaceristul Adolf Theitler a murit în 1930, el având doi copii: Jacques (decedat în 1941, fără urmași) și Carol. În anul 1942, imobilul a fost expropriat de la moștenitorii lui Adolf Theitler. În anul 1943, Primăria Iași a renovat hotelul cu fonduri proprii. Hotelul Traian a fost naționalizat în anul 1950. După Revoluție, Hotelul Traian a fost trecut în proprietatea SC "Turism Moldova" SA, cu capital de stat.
În 2001, după apariția Legii nr. 10/2001, cetățeanul israelian Carol Theitler (născut la Pașcani în 1924 și emigrat în Israel în anii '60) a revendicat 36 de proprietăți naționalizate, printre care și hotelurile Traian, Astoria și Continental. El a solicitat restituirea în natură a hotelului.
În anul 2001, pe parcursul a mai multe luni, omul de afaceri Dănuț Prisecariu, proprietarul SC Alimentara SA, a achiziționat de pe piața Rasdaq pachetele de acțiuni deținute de SIF Transilvania, SIF Banat-Crișana și SIF Moldova la SC "Turism Moldova" SA. El a cumpărat astfel 10,65% din capitalul social al SC "Turism Moldova" SA. În ianuarie 2002, a avut loc o majorare de capital la care Prisecariu a participat cu 25,6 miliarde de lei vechi, el ajungând să dețină astfel 60,04% din capitalul social al firmei. În martie 2003, Prisecariu a cumpărat prin licitație cu strigare pachetul de 230.894 acțiuni deținute de Ministerul Turismului la SC "Turism Moldova" SA (reprezentând 30,4% din capitalul social al firmei). El a devenit proprietarul a 90% din capitalul social al societății care avea în patrimoniu Hotelul Traian.
În anul 2006, Hotelul Traian a primit clasificarea de 4**** hoteliere, în urma investițiilor de peste 4 milioane euro.
Evenimente
În clădirea hotelului au avut loc evenimente importante: banchetul celei de-a XXI-a aniversări a Societății Literare „Junimea“ (1884), serbarea centenarului Răscoalei lui Horia, Cloșca și Crișan (21 octombrie 1884), la care au participat Mihai Eminescu și Ion Creangă. În anul 1918, pentru o scurtă perioadă, aici a funcționat Guvernul României.
În clădirea hotelului au poposit prinți și prințese, ambasadori, miniștri și președinți de state, oameni de cultură și artă sau oameni de afaceri. Printre cei care au fost găzduiți de hotel este de menționat actrița Greta Garbo, care a locuit la 12 iulie 1934, sub un nume fals, într-unul din apartamentele de lux ale hotelului. În anul 1980, în Hotelul Traian a fost cazată delegația condusă de I. Păun care purta Flacăra olimpică în drum spre Jocurile Olimpice de la Moscova.
Prezent
Grand Hotel Traian dispune în prezent de 68 de camere (Royal Suite, Eiffel Suite, 2 garsoniere, 17 camere single, 45 camere duble și 2 camere pentru persoane cu dizabilități), dotate cu mobilier în stil clasic și facilități moderne.
Centrul de Conferințe Traian dispune de trei săli multifuncționale pentru congrese, întâlniri de afaceri, cocktail-uri sau alte evenimente: sala Eminescu (cu o suprafață de 360 m² și posibilitate de compartimentare în două săli cu capacitate de 200 locuri fiecare), sala Creangă (cu o suprafață de 50 m²) și sala Caragiale (cu o suprafață de 58 m² și cu 8 locuri în formă "Boardroom"). În total, cele trei săli pot găzdui 550 oaspeți.
Pentru servirea mesei și a băuturilor, hotelul dispune de Restaurantul Traian (cu Salonul Clasic, Salonul Alb și Cocktail Bar), Eminescu Ballroom (pentru organizarea de nunți, banchete sau mese festive) și London Pub (bar amenajat în stil englezesc și decorat cu obiecte vechi de artă).
Hotelul Traian dispune de multiple facilități: transport de la aeroport, transport cu limuzina, parcare, acces persoane cu dizabilități, lift, Centru de Conferințe, Restaurant/Bar, casă de schimb valutar, Room Service, spălătorie, linie telefonică directă, acces Internet, cablu TV etc.