Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica parohiei Rucăru de Jos, com.Rucăr, jud. ARGEȘ.
Biserica cu hramurile “Adormirea Maicii Domnului” și “Sfântul Ierarh Nicolae” care deservește parohia Rucărul de Jos, este situată în centrul localității Rucăr, județul Argeș, pe terasa inferioară de pe partea stângă a Râușorului, la o altitudine de 695 metri și a fost construită între anii 1890 – 1894, sub domnia lui Carol I. În timpul războiului din anul 1916 biserica a fost transformată în lagăr, nemții închizând aici prizonieri. Un scurt istoric al bisericii se poate citi din Pisania aflata deasupra ușii de intrare, pe zidul exterior: “Cu ajutorul Atotputernicului Creator s-a reedificat acest sfânt lăcaș cu hramul Adormirea Maicii Domnului în zilele domniei M.S. Regelui Carol I și Mitropolitului primat D. D. Ghenadie Petrescu fiind Primar al comunei Ion Anastase cu cheltuiala enoriașilor și ajutorul M.S. Regelui în anii 1891 – 1894, Epitropi Pr. Tache Anastasescu, Pr. Ion Lungianu, Iosif Bunescu, Toma Ștefănescu.” După 1948 pisania a fost acoperită, numele Regelui Carol I a fost răzuit cu dalta, însă astăzi pisania poate fi citită așa cum a fost scrisă inițial. Această sfântă biserică are formă de navă, cu două turle, construite din lemn, din care cea din față are formă pătrată, măsurând în înălțime 30 metri și grosime 10 metri. La exterior, în dreptul despărțirii celor trei compartimente (naos, pronaos și altar) biserica are câte două coloane pe fiecare latură. Frontispiciul, înalt și lat cât restul edificiului, prezintă o serie de panouri geometrice, iar ferestrele sunt cu un rând de cărămidă roșie. Turla din față are pe latura vestică ceasul adus de preotul Ion Lungeanu de la o biserică din Ardeal, de pe lângă Brașov. Altarul semicircular, cu semicupolă, este spațios, fiind iluminat de o fereastră mare, așezată pe axa bisericii, și alta mică, la proscomidie; spre sud se află ușa de intrare în Sfântul Altar. Catapeteasma de lemn sculptat artistic (ornamentații cu motive geometrice și florale), prezintă trei registe cu icoane. Naosul este dominat de turla Pantocrator, largă de formă octogonală, cu opt ferestre, și are un frumos candelabru, cu 36 de lumini, iar mobilierul este din lemn de stejar. Lumina pătrunde prin cele patru ferestre – câte două pe fiecare din laturile exterioare. Între naos și pronaos se interpune o arcadă sprijinită pe stâlpi laterali dubli. Pronaosul de formă pătrată, are boltă sferică. Pridvorul dreptunghiular cu două camere în părțile laterale, iar deasupara lui aflându-se cafasul, este susținut de doi stâlpi de zid. Cafasul este luminat de o fereastră circulară, situată pe latuta de vest. Pictura în frescă a fost realizată de pictorul Nicolae Vermont și apoi recondiționată în anul 1987 de pictorul Elena Vasilescu. Casa parohială de mici dimensiuni (30 mp) a fost construită în anul 1927. Ca anexă mai există o cameră a centralei termice, având tot 30 mp.
-->
Răspunsuri
ORA 11.16 - 4 RASPUNSURI
Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Galșa, Arad
Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din satul Galșa, comuna Şiria - jud. Arad
Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Galșa, Arad
Biserica Ortodoxa din satul Galşa, com Şiria, judeţul Arad. Este biserica la care a funcţionat ca preot Traian Rusu Şirianu.
Traian Rusu Şirianu (n. 31 august 1919 în localitatea Galşa, comuna Şiria, judeţul Arad - d. 1 iulie 1993 în localitatea Galşa) a fost preot, dascăl, poet, liturg şi predicator de excepţie.
În trecut aici a existat o biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" sfințită în 1715. În 1749 este înlocuită cu actuala de piatră, edificată "în formele simplificate ale barocului de provincie" cu un iconostas datorat lui Ștefan Tenetchi. Icoanele praznicare poartă date între 1769- 1771, unele cu inițialele C. T. , Ștefan Tenetchi sugerandune și perioada executării iconostasului. Pe ușa diaconească se poate vedea anul 1749.
Biserica construită din piatră cu grosimea zidurilor între 1- 1, 50 m, turnul înalt de 33 de metri ce până în 1894 nu făcea parte din corpul bisericii. Abia atunci i s-a adăugat, în dreapta și stânga, două încăperi, întregind astfel turnul cu corpul bisericii.
biserica «Adormirea Maicii Domnului» din Galșa, com Şiria, Arad
Biserica ortodoxă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, este localizată în satul Galşa, datând din anii 1746 - 1749, cu extinderea aferentă a clădirii în anul 1894.
Istoric
Potrivit însemnărilor istorice, în Galşa a existat o biserică de lemn cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” sfinţită în anul 1715, care fie a fost incendiată, fie a fost transferată pe un alt aşezământ din regiune. În anul 1749, vechea biserică de lemn se pare că este înlocuită cu actuala clădire zidită din piatră, în stilul barocului de provincie.
Corpul principal al lăcaşului de cult prezintă elemente ale stilului baroc, iar extinderile ulterioare i-au introdus şi elemente ale stilului neoclasic.
În interiorul Bisericii există un iconostas datorat lui Ştefan Teneţchi. Icoanele praznicare sunt datate între anii 1769-1771, unele având iniţialele “C.T.” (Ştefan Teneţchi). Pe uşa diaconească este inscripţionat anul 1749.
Biserica construită din piatră are ziduri groase de 1 metru respectiv 1,50 metri. Turnul Bisericii are înălţimea de 33 de metri şi găzduieşte 5 clopote, însă acesta până în 1894 nu facea parte din corpul clădirii.
Piaţa din faţa Bisericii ortodoxe, datează din secolul al XVIII-lea, evocând astfel anul revoluţionar 1848, când localnicii din Galşa, adunaţi aici, au militat pentru revendicări sociale şi naţionale.
Curiozităţi
Între anii 1834 – 1948 biserica a fost folosită de greco-catolici, ortodocşii din Galşa participând la slujbele religioase la biserica din localitatea Mâsca.
În anul 1948, 251 familii se întorc la ortodoxie.
În Revoluţia de la 1848, biserica a dat un martir, pe Onu Popa, tatăl primului prefect român – Gh. Popa de Teiuş. Acesta a fost împuşcat în centrul satului Şiria, în faţa castelului Bohuş, pentru că a tras clopotele în dungă ca să atenţioneze locuitorii satului Galşa de pericol. El este înmormântat, împreună cu fiul său în cimitirul din deal, la Galşa.
Localitatea Galşa este atestată documentar încă din 1214 şi are bogate tradiţii viticole. În centrul aşezării se găseşte un castel construit în secolul al XVIII-lea.