Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Gara din municipiul Curtea de Argeș, jud. ARGEȘ
Gara din municipiul Curtea de Argeș, județul Argeș, este un impozant monument istoric. Arhitectul italian Giulio Magni a primit, în același an 1898, o comandă pentru realizarea a două gări (aproape identice) și a unei halte pe liniile Pitești - Curtea de Argeș și Adjud - Comănești - Ghimeș, ambele linii executate sub coordonarea inginerului român Elie Radu. Gările gemene din Curtea de Argeș și Comănești reprezintă o ilustrare a viziunii lui Magni asupra stilului național, el combinând elemente cu certe filiații în arhitectura romanică cu motive și materiale de tip oriental, asimilate pe filieră bizantină. Destinată să servească linia Pitești – Curtea de Argeș, în lungime de 38,4 kilometri, gara a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care s-a dat în folosință și linia de cale ferată. Decorațiile exterioare sunt realizate cu brâuri de ceramică smălțuită executate de meșteri italieni, iar ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt făcute tot din cărămidă smălțuită. Pentru învelitoarea acoperișului s-au folosit solzi de ardezie. Dimensiunile mici ale solzilor au permis urmărirea conturului nervurilor bolților.Gara a primit supranumele de „gara regală”, pentru că toţi regii înmormântaţi la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost aduşi cu trenul. Gara are o arhitectură pur şi simplu magnifică, împodobită cu elemente decorative ce duc cu gândul la palatele din Andaluzia. Gara din Curtea de Argeş a fost construită în 1898, în mai puţin de unsprezece luni. Din cauza neglijenței autorităților, gara se găsește într-o avansată stare de degradare. Tencuiala de pe pereți este în multe locuri căzută, plouă prin acoperiș, ceasul Paul Garnier amplasat pe fațada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcționează, maiestuosul candelabru de cristal care lumina sala de așteptare, încăpere în care se țineau odinioară cele mai frumoase baluri ale acelor vremuri, a fost transferat la Regionala CFR Craiova, Gara din Curtea de Argeș pierzând astfel un element decorativ excepțional.
-->
Răspunsuri
ora 16.36 - 4 raspunsuri
Biserica Evanghelică Luterană Slovacă din Nădlac
Biserica evanghelică luterană slovacă din Nădlac (Arad)
Biserica evanghelică luterană slovacă din Nădlac (Arad) (slovacă Slovenský evanjelický luteránsky cirkevný zbor v Nadlaku) este o biserică monument istoric, aflată în Nădlac, Piața Unirii, nr. 5., Str. Nicolae Bălcescu, nr. 68. Biserica servește comunitatea luterană slovacă din parohia Nădlac.
Biserica are circa 3000 de credincioși.
Istoric
Conform Tratatului de la Belgrad din 1739 granița Imperiului Otoman s-a mutat pe râul Sava și pe Dunăre. Ca urmare, în 1741 formațiile de grăniceri sârbi de pe Mureș au fost desființate și sârbilor li s-a propus să devină lucrători agricoli la moșierii maghiari. Sârbilor nu le-a convenit și majoritatea au emigrat în Rusia ca soldați sau s-au întors în Serbia ca grăniceri pe Dunăre.
În urma plecării sârbilor moșiile duceau lipsă de mână de lucru, care însă prisosea la Totcomloș. Prin ordonanța nr. 14158/27 august 1800 s-a aprobat colonizarea slovacilor de acolo la Nădlac. Aceștia au început să se stabilească în Nădlac în 1803 și, fiind evanghelici, între 1812–1822 și-au construit o biserică impunătoare, asemănătoare cu cea din Totcomloș.
Construcția bisericii a început prin punerea la 3 mai 1812 a pietrei de temelie și a fost terminată în 1822. Sfințirea ei s-a făcut la sărbătoarea Înălțării Domnului (16 mai) din același an. Biserica este dotată cu o orgă adusă din localitatea Kutná Hora.
Turnul bisericii a fost modificat în 1882, la înălțimea actuală, de 54 m, ajungând în 1895.
Turnul era și este folosit și pentru alarmarea în caz de incendiu, dispunând aproape de vârf de o cameră de observare înconjurată de o pasarelă. În caz că paznicul observa fum, se dădea alarma prin tragerea unui clopot în mod specific, iar pe pasarela turnului, la mijlocul laturii, sau în colțul corespunzător, se arbora ziua un steag negru, iar noaptea un felinar. Vechiul obicei slovac cerea ca paznicul să facă un rond pe pasarelă la fiecare sfert de oră. În cursul rondului, cu excepția orelor întregi, bătute de clopot, sferturile de oră erau semnalate de paznic cu ajutorul unei trompete de aramă.
Biserica Evanghelică Luterană Slovacă din Nădlac (Arad), construită în perioada 1812-1822. În orașul Nădlac se află cea mai mare comunitate de slovaci din România.