Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Gara din Ghimeș - BACĂU.
Gara de la Ghimeș a fost construită între anii 1851 - 1913 după planurile arhitectului maghiar Ferenc Pfaff. Acest arhitect a mai proiectat în România gările de la Carei, Cluj- Napoca, Jimbolia, Satu - Mare și Timisoara. Fiind specializat în proiectarea stațiilor de cale ferată, el a proiectat și gările din Zagreb și Rijeka (Croația), cât și din Győr, Kassa și Miskolc (Ungaria). Se știe că el a proiectat aproximativ 20 de stații feroviare mari și numeroase altele mai mici, mai ales în stilul eclectic renascentist. Aceste clădiri erau adesea modeste, dar remarcabile prin bunul simț al proporției și scării. Apreciat pentru cariera sa de arhitect, în anul 1887 a fost angajat la Căile ferate maghiare și mai târziu a devenit director al lucrărilor de construcție în partea maghiară din cadrul Imperiului Austro-Ungar.
***
Ghimeș, în limba maghiară – Gyimes, este un sat din comuna Ghimeș - Făget din județul Bacău. Până la desființarea județelor de către regimul comunist acest sat a făcut parte din județul Ciuc. În anul 1956 a trecut la regiunea Bacău. Altitudinea medie a satului este de 732 metri și numără în jur de 1250 locuitori.
***
Ghimeș-Făget, în limba maghiară – Gyimesbükk, este o comună din județul Bacău compus din satele: Bolovăniș, Făget (reședința), Făgetu de Sus, Ghimeș, Răchitiș și Tărhăuși. Ghimeș-Făget este singura comună din județ aflată în totalitate pe teritoriul regiunii istorice Transilvania. Comuna se află în colțul nord-vestic al județului, la limita cu județele Harghita și Neamț, în zona pasului Ghimeș din Munții Ciuc, pe valea Trotușului. Este traversată de șoseaua națională DN12A care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc. Prin comună trece și calea ferată Adjud - Comânești - Șiculeni, pe care este deservită de stația Ghimeș și de halta de călători Bolovăniș. La recensământul din anul 2011 comuna număra 5094 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 5340 locuitori), dintre care: români – 44,79%, maghiari – 50,6%, romi – 1,98% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei Ghimeș-Făget astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 38,94%, romano catolici – 58,99% și restul – nedeclarată sau altă religie. Nominalizez mai jos câteva atracții turistice ale comunei Ghimeș- Făget: Cetatea Rakoczy (datată 1780), Monumentul istoric vechiul hotar, Biserica romano-catolică "Kontomac", Clădirea Gării CFR Ghimeş și Muzeul satului din gospodăria Antal Maria, satul Ghimeş. Situata in muntii Ciucului, Valea Ghimeșului este plina de pensiuni ca pe vremea bunicilor, neatinse de viata moderna. Fara internet si telefonie mobila, turistii sunt invitati sa patineze pe lacul inghetat, sa doarma pe saltele din paie si sa faca baie in ciubere de lemn umplute cu apa sulfuroasa. Catunele ascunse pe valea Ghimesului, intre Harghita si Bacau, au fost ridicate de haiduci acum doua secole, dar pastreaza si astazi o atmosfera misterioasa. Toate camerele arata ca acum sute de ani, pana si paturile au saltele de paie, acoperite cu blana de oaie, iar lenjeria este umpluta cu puf de gasca ca pe vremuri. Pentru a dormi intr-o astfel de casuta trebuie sa platiti in jur de 20 de euro, dar pretul este negociabil. Atentie insa trebuie sa renuntati la toata recuzita vietii moderne. Carnea servita turistilor provine din ferma proprie, iar faina pentru painea traditionala cu cartofi, este macinata in moara proprie, veche de 150 de ani. In zona exista si o partie de schi care este deschisa toata iarna.
-->
Răspunsuri
ora 11.22 - 4 raspunsuri
Biserica Romano-Catolică Brăila
Biserica Romano-Catolică Adormirea Maicii Domnului Brăila
Biserica Romano–Catolică Adormirea Maicii Domnului - Brăila
Parohia Romano Catolicã din Brãila a fost înfiintatã în anul 1835. Între 1835 1842, preotul Bernard Fontanel, franciscan, locuieste într o casã închiriatã unde instaleazã capela si începe matricolele parohiale. În 1837, obtine un loc de cimitir, iar de la Printul Alexandru Vodã Ghika cere loc pentru bisericã. Pe locul obtinut se construieste o capelã si o casã pentru locuinta preotului. Pãrintele Ambrozie Bogdanfi, franciscan, a construit actuala bisericã în 1855, care a fost renovatã în 1925.
Biserica este construitã în stil romanic si este fãcutã din cãrãmidã. În 1881, a fost înzestratã cu o icoanã principalã: "Adormirea Maicii Domnului", iar între 1925-1928 cu 6 vitralii. În 1931, biserica primeste în dar un altar de piatrã si marmorã, lucrat în Franta. Darul a fost fãcut de familia Jacques Vuccino.
Actuala casã parohialã a fost construitã de pr. Ioan Knosalla; tot el aduce statuile "Inima lui Isus", "Maica Domnului", "Sfântul Iosif" si "Sfântul Anton" si apoi cele 14 frumoase statui "Calea Crucii", lucrate la Stuflesser.
Orologiul cu 4 cadrane din turnul bisericii este primit de la München, în anul 1872. Doamna Periano dãruieste un baldachin din catifea rosie, lucrat în Cehoslovacia. În anul 1939, pr. Bronislav Palevschi aduce din Timisoara o orgã lucratã la fabrica Wegenstein, cu 13 registre. Turnul are trei clopote de dimensiuni mijlocii.
Comunitatea catolicã din Brãila a început cu negustorii italieni, veniti din Venetia si Trieste pe la anul 1825, apoi au venit austrieci si unguri, majoritatea industriasi. Comunitatea era într-o continuã crestere si, raportându-se acest lucru Episcopului de atunci Mons. Molajoni, acesta trimite un preot din Viena. Acesta rãmâne putin timp, urmându-i abatele Fontanel.
În 1870, Episcopul Paoli înfiintase la Bucuresti un seminar cu menirea sã formeze preoti indigeni, care, pe lângã studiile teologice, sã învete si limbile necesare spre a putea pãstori pe credinciosii de diverse nationalitãti. Din comunitatea catolicã brãileanã au ajuns preoti urmãtorii: pr. Stefan György, pr. Ioan Paskosi, pr. Ben. Volgner.
În 1890, comunitatea numãra peste 3000 de suflete, iar în 1899, era de 3400 de credinciosi. Preotii de la Brãila pãstoreau si catolicii italieni din localitãtile Greci si Iacobdeal, pânã în 1901, când au avut preotul propriu.
În 1903, scoala parohialã numãra 59 de bãieti, iar în 1914, avea 179. Scoala de fete a cãlugãritelor "Sfânta Maria" era frecventatã, în 1918, de 260 de eleve, iar în 1922, de 404.
În 1925, Arhiepiscopul Alexandru Cisar a sfintit biserica restauratã si frumos împodobitã.
În prezent, comunitatea romano catolicã din Brãila este formatã din aproximativ 640 de familii, cu un numãr de 1300 de credinciosi.
Biserica Romano-Catolică Adormirea Maicii Domnului Brăila (construită în 1855)