12 Iunie - Concursul "SĂ NE CUNOAȘTEM ȚARA"

[Victor Bivolu]

Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am prezentat Casa Iteranu - municipiul Rm.Sărat - BUZĂU

Casa Iteanu din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău, denumire alternativă – Vila Nițescu, denumire și destinație actuală – Poliția municipiului, este o veche dar încă foarte frumoasă clădire, ce este situată pe Strada Tudor Vladimirescu (fostă Carol)la nr. 4- 8. Este o vilă burgheză, inspirată din arhitectura ţărănească subcarpatică, un imobil la care raportul între plinuri şi goluri este bine ales de anonimul arhitect de odinioară. Casa cuprinde două corpuri inegale ca înălţime, legate printr-un vestibul retras, prevăzut cu o intrare la care conduce o scară încorsetată de balustrade decorate cu motive tradiţionale. Corpul din dreapta intrării prezintă un foişor cu coloane de inspiraţie brâncovenească. Sub cornişă, trecătorul curios într-ale arhitecturii observă un brâu în torsadă, o împletitură din piatră caracteristică arhitecturii medievale româneşti. Are o încărcătură simbolică legată de Sfânta Treime. La corpul din stânga intrării, mai coborât, s-a intervenit brutal prin astuparea golurilor iniţiale, inclusiv a gârliciului de la pivniţă, acesta din urmă fiind un element specific vechilor case boiereşti din podgorii. În faţa casei, de o parte şi de alta, tronează doi sfincşi din piatră ce fac notă discordantă cu ambientul arhitectural al casei. Ce vor fi căutând acolo, probabil doar proprietarul casei ne-ar fi putut răspunde. Cine a fost acesta? Alexandru Iteanu – ardelean pripăşit la Râmnicu Sărat, farmacist, om politic liberal, deputat, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Râmnicu Sărat, colaborator al revistei „Gazeta săteanului”. În prezent imobilul adăposteşte Poliţia Municipală.

[Victor Bivolu]

ora 11.00 - 4 raspunsuri

[Ioan Muntean]

Biserica romano-catolică din Turda

Biserica a fost înconjurată iniţial de clădiri-anexe, dependinţe şi de un zid protector. În stadiul actual al cercetărilor este imposibil de precizat amplasamentul primei biserici, planimetria şi structurile sale de zidărie. Totuşi, numeroasele morminte distruse de fundaţiile bisericii actuale, monedele găsite aici, emise în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea din vremea regilor şi domnitorilor Carol I Robert de Anjou (1288-1342), Sigismund de Luxemburg (1387-1437), Vladislav I al Ungariei (1440-1444), Ioan / Iancu de Hunedoara (1446-1456), Matei Corvin (1443-1490), precum şi fragmentele de frescă descoperite, indică un lăcaş de cult mai vechi, a cărui existenţă s-a încheiat în a doua jumătate a secolului al XV-lea.

Nu este exclus ca unele fragmente din vechea biserică să fi fost folosite în clădirea actuală, aşa cum sugerează situaţiile surprinse în secţiunea interioară şi într-una din secţiunile exterioare.

Biserica actuală este o construcţie bine închegată, cu fundaţii (navă, cor, sacristie) ridicate într-o singură etapă. Materialele folosite au fost piatră de carieră de dimensiuni medii din carierele învecinate, lespezi mari de piatră aduse din castrul roman Potaissa, rebuturi de piatră medievală prelucrată, precum şi pietre refolosite de la construcţia mai veche. Toate acestea au fost aşezate în asize aproximativ regulate, egalizate cu pietre mici şi fragmente de cărămizi romane. Mortarul a fost de bună calitate, dur, din nisip, var si pigment ceramic. Fundaţia este parţial clădită, parţial înecată în mortar. Elevaţia se delimitează printr-un decroş proeminent, atât la exterior, cât şi la interior.

[Matei Ioaniţiu]

Biserica Romano-Catolică „Sfânta Fecioara Maria, Turda, Piața Republicii 1 (54), jud. Cluj

[Ivan Watson]

Biserica romano-catolică cu hramul "Sfanta Fecioara Maria" - (anterior: Sf. Nicolae), Turda, Cluj

[Georgeta Șalgău]

 BISERICA  ROMANO-CATOLICĂ, TURDA, jud. Cluj

[Georgeta Șalgău]

 Biserica Romano-Catolică ,,Sfânta Maria” Turda, Piața Republicii 1, jud. Cluj