Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Hala din piața centrală a municipiului Roman - NEAMȚ.
Hala Centrală din Piața Mare a municipiului Roman, județul Neamț, este o veche și frumoasă clădire, cu statut de monument istoric, ce este situată pe Strada Petrodava, la nr. 8 (Strada Sucidava, nr. 127). Edificiul a fost construit în anul 1929. Clădirea este în atenția municipalității pentru o renovare chiar și sumară, deoarece, atunci când plouă, apar infiltrații pe la cele patru luminatoare.
-->
Răspunsuri
ora 16.19 - 5 raspunsuri
Palatul Cultural Astra, Sighetu Marmației, județul Maramureș. 1912
Palatul Cultural Astra, Sighetu Marmației, județul Maramureș. 1912
Clădire emblematică, ridicată pe locul cimitirului reformat (închis în anul 1887 şi devenit în 1889 Parcul “Regina Elisabeta”), Palatul Culturii a fost ridicat între anii 1912-1913, planurile aparţinând arhitectului Sándy Gyula. Firma constructoare, ‘’Fuchs es Társa’’, din Beregszász, a realizat clădirea din fier beton, fiind prima de acest fel din oraş, iar lucrările speciale din beton cu inserţie preîntinsă au fost asigurate de firma “Pittel & Braunvetter” din Budapesta.
Structura construcţiei, care aminteşte de o cetate medievală transpusă în limbaj art nouveau, se datorează baronului Perényi Zsigmond, comite al Maramureşului, secretar de stat şi preşedinte al Asociaţiei Maramureş.
Destinat a fi sediul Asociaţiei Culturale “Máramaros”, la parter a fost amenajată o bibliotecă, alături de o sală de mese şi un mic magazin. La primul etaj se aflau sala festivă, sala artiştilor, sala de expoziţie, un cazinou, iar la etajul a doilea au fost expuse obiecte de muzeu şi tablouri donate de colecţionarul Urányi Imre, printre care şi celebra pictura a lui Hollósy Simon, ‘’Cetatea Hustului’’.
În 1931 pe tavanul scării principale este pictată o ‘’Alegorie a artelor’’de către Szabó Elemér, cunoscut sub pseudonimul de Livius Bordeaux.
Numele donatorilor unor sume de cel puţin 200 coroane au fost inscripţionate pe plăci de marmură montate la intrare, nume care aminteasc generaţiilor viitoare de sacrificiul făcut de înaintaşii lor pentru edificarea unei clădiri ce urma să contribuie la propagarea culturii în regiune.
În anul 2016 au fost demarate studiile de specialitate în vederea realizării proiectului de reabilitare a Palatului Culturii din Sighetu Marmației care va primi destinaţia Centru Cultural Pastoral Sf. Iosif Mărturisitorul.
Joi, 31 martie, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhereu-Vicar, a luat parte la recepţia de încheiere a lucrărilor la Palatul Cultural din Sighetu Marmaţiei, care a intrat în reabilitare totală, pe fonduri europene, în 29 septembrie 2018. Denumirea proiectului este „Conservarea, reabilitarea şi punerea în valoare a Palatului Cultural Sighetu Marmaţiei, cu destinaţia Centrul Cultural Pastoral Sfântul Iosif Mărturisitorul”. Va fi introdus în circuitul public după 31 iulie 2022.
Palatul Cultural Astra, Sighetul Marmației, Maramureş
În anul 1912, Asociația Culturală din Maramureș a început construcția palatului, amplasarea sa fiind pe locul unui cimitir reformat. Inițial, clădirea a adăpostit Biblioteca Asociației Culturale, un cazino, un muzeu, săli de expoziții, un restaurant, camere de oaspeți, precum și Muzeul orașului.
Palatul Cultural Astra, Sighetul Marmației (sursa imaginii imagoromaniae.ro)
În anul 1919, palatul a devenit sediul Asociațiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureș, iar din anul 1927, a fost inchiriat departamentului Astra. În anul 1938, Consiliul de Miniștri, condus de primul ministru Armand Călinescu și ministrul Culturii Octavian Goga, a decis sa doneze „pe veci” imobilul Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului. Palatul a fost folosit doar doi ani de Episcopie, până în anul 1940.
Palatul Cultural Astra, Sighetul Marmației
După Revoluție, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului a încercat să obțină Palatul, dar cererea către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) nu a fost soluționată încă.
Interior Palatul Cultural Astra (sursa imaginii emaramures.ro)
Pe la 1905, spune Ioan Ardelean Pruncu, directorul Școlii de Artă Sighetu Marmației, în oraș funcționau asociații culturale românești, ungurești, evreiești și nemțești. Acestea, unindu-și eforturile, au creat această bijuterie arhitecturală, cu scopul ca toate aceste asociații culturale să aibă un loc în care să se desfășoare. Și, așa a fost, chiar și în timpul regimului habsburgic și a ocupației trecătoare din perioada 1940 – 1944, care i-au lăsat această destinație și, în bună parte, administrația românească.
Palatul Cultural Astra, Sighetul Marmației
Având o pozitie strategică foarte bună și pentru că avea toate facilitățile (curent propriu, instalatii sanitare, etc.) palatul a fost întotdeauna prima clădire din oraș rechiziționată. Comandamentele trupelor străine care au trecut prin oraș și au stat mai mult, spune Ioan Ardelean Pruncu, directorul Școlii de Artă Sighetu Marmației, au rechizitionat palatul și, întotdeauna după plecarea lor, au rămas distrugeri.
Palatul Cultural Astra, Sighetul Marmației
În prezent, în palat funcționează trei instituții de cultură, palatul fiind în administrarea Primăriei Sighetu Marmației. Istoria zbuciumată a clădirii a lăsat urme dar scopul pentru care a fost ridicată este respectat și în prezent, Palatul Cultural Astra fiind un centru de cultură.
Sfințirea primului Palat Episcopal ortodox din Maramureș
ARHIVE. În urmă cu 80 de ani, la 17 aprilie 1938, în Sighetu Marmației, ultimul episcop al Armatei (Episcopia Armatei române a funcționat între 1921-1948), generalul de brigada doctor Partenie Ciopran, a sfințit primul Palat Episcopal ortodox din Maramureș, care până atunci servise ca Palat al Culturii – primul episcop ortodox al Maramureșului, dr. Vasile Stan, a fost învestit în decembrie 1938.
Construcția Palatului Culturii din Sighetu Marmaţiei (după un proiect al arhitectului Sándy Gyula, inspirat de cetățile medievale), prima clădire din timpul Monarhiei Austro-Ungare (Österreichisch-Ungarische Monarchie, eronat denumită Imperiul austro-ungar) la care s-a folosit fier-betonul, a început în toamna anului 1912.
La 26 ianuarie 1938, prin Hotărârea nr. 116 a Consiliului de Miniştri, Palatul Culturii din Sighetu Marmației este „cedat pe vecie” pentru instalarea Reşedinţei Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului (care a fost reînființată în 1937). Până în 1940 aici a funcționat Episcopia Ortodoxă, apoi, după cedarea Ardealului de Nord-Vest (1940-1944) imobilul a fost întabulat pe statul maghiar, crucile de pe turnuri fiind demontate.
Între 1945-1948, clădirea revine în patrimoniul Episcopiei, dar apoi episcopia e desființată (de regimul comunist). Recuperarea în instanță a edificiului a avut loc în 2009, Episcopia ortodoxă instalând aici Protopopiatul Sighet, în clădire desfăşurându-şi activitatea, conform protocolului, şi Biblioteca Municipală „Laurenţiu Ulici”, Casa de Cultură şi Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu”.
Palatul Cultural din Sighetu Marmaţiei, fostă reședință episcopală
Istoria clădirii Palatului Cultural Astra - Sighetul Marmaţiei, Maramureş
În anul 1912, Asociația Culturală din Maramureș a început construcția palatului, amplasarea sa fiind pe locul unui cimitir reformat. Inițial, clădirea a adăpostit Biblioteca Asociației Culturale, un cazino, un muzeu, săli de expoziții, un restaurant, camere de oaspeți, precum și Muzeul orașului.
Palatul Cultural Astra, Sighetu Marmației, județul Maramureș