Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Seminarul teologic ortodox “Kesarie (Chesarie) Episcopul” din municipiul Buzău.
Seminarul teologic ortodox “Kesarie (Chesarie) Episcopul” din municipiul Buzău este o veche și prestigioasă instituție de învățământ liceal teologic ortodox situată în centrul orașului, pe Aleea Episcopiei, la nr.1. Astăzi instituția nu mai funcționează în clădirea reprezentată în cartea poștală ci într-o clădire nouă învecinată. În clădirea din cartea poștală astăzi funcționează Muzeul bisericesc eparhial Buzău. Seminarul Teologic Ortodox "Chesarie Episcopul" din municipiul Buzau, unul dintre cele mai vechi si renumite din tara, a luat fiinta in anul 1836, prin grija Preasfintitului Episcop Chesarie, desfasurandu-si activitatea in casele domnesti din incinta Episcopiei (astazi, Palatul Arhiepiscopal). In anul 1838 a fost inaugurat, in prezenta Preasfintitului Episcop Chesarie, impozantul local al Seminarului, care exista si astazi in cadrul Episcopiei. In anul 1893, Seminarul Teologic a fost desfiintat, cursurile reluandu-se in anul 1914. Din anul 1941, Seminarul Teologic a functionat intr-o cladire noua situata pe aleea Episcopiei, insa pentru scurt timp, caci in 1948, regimul dictatorial comunist va confisca localul cu tot ce exista in el. Cursurile au fost mutate in cladirea din incinta Episcopiei; Dupa anul 1989, in urma eforturilor sustinute ale Inaltpreasfintitului Parinte Arhiepiscop Epifanie, Intaistatator al Eparhiei Buzaului si Vrancei din anul 1982, localul confiscat abuziv a fost redobandit treptat, intre anii 1990-1995. Apoi, in anul 1997, in urma unui protocol incheiat intre Episcopie si Inspectoratul Scolar Judetean Buzau a fost preluata si cladirea anexa.
***
Muzeul bisericesc eparhial a fost înfiinţat în anul 2007, la iniţiativa arhiepiscopului Epifanie Norocel. Edificiul este un frumos monument istorii și de arhitectură ce a fost dat în folosință în anul 1838. Această clădire realizată în stil neoclasic poartă cu sine, în curgerea nestăvilită a timpului, un dublu mesaj istoric: originea daco-romană a poporului nostru, argumentată de existenţa pe peretele de est a unor basoreliefuri reprezentând capete de daci şi de romani, precum şi anticiparea evenimentului istoric de mare importanţă naţională al Unirii Principatelor Române (24 ianuarie 1859), motivate de existenţa stemei Moldovei (zimbrul) şi a Ţării Româneşti (vulturul) deasupra ferestrelor de la etaj. La parterul clădirii, sunt amenajate mai multe săli; în unele se află depozitate icoane, obiecte bisericeşti şi cărţi de patrimoniu care nu au putut fi expuse, iar în altele urmează a se constitui ateliere şi laboratoare pentru restaurarea şi conservarea pieselor de muzeu. La etaj, pe holul impresionant de generos şi în cele şapte săli, sunt expuse documente privind vechimea acestei Eparhii şi pe unii dintre ierarhii ei, precum şi numeroase icoane, obiecte liturgice, veşminte arhiereşti, cărţi bisericeşti (predominant, cultice), tablouri ş.a.
Vizualizări: 4
-->
Răspunsuri
ora 14.07 - 1 raspuns
Istoria Palatului Banffy din Cluj-Napoca
Situat în municipiul Cluj-Napoca, superbul Palat Banffy, cunoscut drept una dintre cele mai impresionante fortificații din partea de vest a Transilvaniei și una dintre cele mai frumoase clădiri ale Clujului, găzduiește din 1951 Muzeul de Artă al orașului.
Această bijuterie arhitectonică realizată în stil baroc a fost ridicată în perioada secolului al XVIII-lea, mai exact între anii 1774 – 1785, de către arhitectul Johann Eberhard, cu scopul de a crea un edificiu cu o mare însemnătate în partea de vest a țării.
În prezent, impozantă clădire este inclusă în lista monumentelor istorice, fiind recunoscută drept una dintre cele mai importante monumente arhitecturale din România.
Dar Palatul Banffy nu este admirat doar pentru splendidă-i înfățișare, ci și pentru colecțiile de artă pe care la găzduiește, motiv pentru care, în fiecare an, îi trec pragul zeci de mii de vizitatori. În patrimoniul muzeului găsim o serie de elemente de pictură, artă decorativă și grafică, cu opere semnate de unii dintre cei mai mari artiști români ai tuturor timpurilor, cum ar fi Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Camil Ressu, Theodor Pallady, Vasile Popescu și Dimitrie Paciurea. Operele sunt expuse în 20 de camere, pe anumite categorii și în funcție de însemnătate. Merită menționat, de asemenea, că Muzeul Național de Artă din Cluj-Napoca a fost inclus în anul 1997 pe lista fortificațiilor nominalizate la premiul EMYA, la categoria muzeul european al anului.
În ceea ce privește etimologia palatului, numele acestuia provine de la titlul de ban pe care îl dețineau mai multe familii din perioada secolului al XVIII-lea. În schimb, din anul 1787, contele Banffy Gyorgy a fost proclamat guvernator al Transilvaniei, astfel că, începând cu această perioada, palatul a fost folosit că reședința a să, folosindu-l în totalitate după bunul sau plac.
După moartea contelui Banffy Gyorgy, care a avut loc în anul 1822, palatul a trecut în posesia copiilor săi. 26 de ani mai târziu, fortificația a trecut în proprietatea statului, iar din anul 1956 a devenit locul de gazdă al Muzeului Național de Artă, devenind unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din oraș și totodată una dintre cele mai fotografiate clădiri.
Știai că?
Unii dintre cei mai de seama oaspeți ai Palatului Banffy au fost împăratul Franz Joseph al Imperiului Austro-Ungar împreună cu împărăteasa Elisabeth, cunoscută mai mult sub denumirea de Sissi, precum și pianistul Franz Liszt, unul dintre cei mai renumiți compozitori de muzică romantică.
Clădirea Palatului Banffy a avut parte de o restaurare majoră între anii 1960 – 1970, care i-a conturat aspectul pe care îl putem admira în prezent.
Este un monument de mare importantă națională, făcând parte din categoria (A) în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural și artistic național.
Este cea mai reprezentativă clădire în stil baroc din regiunea Transilvaniei.