15 decembrie, Ziua Internaţională a Ceaiului, a doua cea mai populară băutură din lume
Ceaiul este a doua cea mai populară băutură din lume, după apă, şi este firesc să aibă o zi în care să fie celebrat internaţional. Este sărbătorit nu pentru a bea o ceaşcă în plus în această zi, ci pentru a atrage atenţia asupra problemelor pe care producţia şi comerţul global cu ceai îl au asupra lucrătorilor de pe plantaţii, a micilor fermieri şi a consumatorilor.
Ideea de avea o Zi Internaţională a Ceaiului există de mai mult timp, dar a fost marcată pentru prima dată în 2005, în India, ca urmare a discuţiilor între mari producători de ceai, care au avut loc la World Social Forum la Mumbai, India şi la Porto Alegre, Brazilia, între 2004 şi 2005.
Sărbătoarea nu are statut oficial, dar este foarte populară în multe state, şi în special în Sri Lanka, Nepal, Bangladesh, Indonezia, Vietnam, Malawi, Kenya, India, Uganda, Malaezia şi Tanzania.
Ceaiul este o băutură străveche şi ca şi cafeaua, berea, vinul, romul sau cola, şi-a adus aportul în schimbarea lumii.
Se estimează că zilnic în lume se beau mai mult de trei miliarde de ceşti de ceai, ceaiul fiind a doua cea mai consumată băutură din lume, după apă.
Cei mai mari producători de ceai din lume sunt: China, India, Kenya, Sri Lanka, Turcia, Vietnam, Iran, Indonezia, Argentina şi Japonia, iar producţia de ceai este 4,3 milioane de tone anual.
Există în jur de 1500 de tipuri de ceai, toate obţinute din mugurii, florile şi frunzele tinere ale arborelui de ceai, Camellia sinensis, cu toate varietățile sale, care au fost supuse răsucirii, fermentării şi uscării
Camellia Sinensis are frunzele verzi tot timpul anului, arborele poate atinge înălţimea de nouă metri şi poate produce ceai timp de 50 de ani. O plantă de ceai obişnuită produce în jur de 3000 de frunze în fiecare an.
În funcţie de gradul de oxidare al frunzelor, sunt patru tipuri principale de ceai: ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul oolong şi ceaiul negru. Compoziţia chimică a ceaiului variază în funcţie de recoltă, condiţii pedoclimatice şi metoda de prelucrare.
Unele ceaiuri, cum sunt Darjeeling şi ceaiul verde chinezesc, au efect răcoritor, sunt uşor amare şi au gust astringent, în timp ce altele au profile diferite, cu note dulci, florale, picante sau ierboase.
Istoria ceaiului
Se crede că băutul ceaiului ar fi fost „inventat” în China, de împăratul chinez Shen Nung, în anul 2737 î.Ch. În timpul unei călătorii, frunza unui anume copac ar fi ajuns în bolul cu apă fierbinte al împăratului, care a apreciat gustul şi calitatea noii băuturi rezultate. În timpul dinastiei Tang (618-907) băutul ceaiului devenise popular datorită gustului şi a calităţilor sale medicinale, şi se spune că şi obiceiul de a oferi ceai unui oaspete a început tot în China.
Datorită calităților sale stimulatoare, ceaiul a fost adus în Japonia cam în aceeaşi perioadă, între anii 650 şi 750, de către un calugar budist care a plantat arbuştii în grădinile templelor, iar în secolul XIII, un preot Zen a creat Ceremonia ceaiului (Cha-no-yu).
Ceremonia ceaiului în Japonia
Cea mai veche ceainărie din lume se află în Japonia. Casa de ceai Tsuen, din Uji, a fost înființată în secolul XII, de un fost samurai, iar acum se află la a 24-a generaţie de urmaşi, care servesc ceai în stil japonez oaspeţilor din toată lumea.
Prima ladă cu ceai care a fost înregistrată într-un port european a ajuns la Amsterdam în 1606, adusă de o corabie olandeză.
În Anglia ceaiul ajunge în anul 1650, iar obiceiul de a bea ceai este introdus de prinţesa Ecaterina de Braganza, în urma căsătoriei sale cu viitorul rege Carol al II-lea. Britanicii au preluat cu entuziasm obiceiul şi în prezent sunt unii dintre cei mai mari consumatori de ceai din lume.
Tradiţia băutului ceaiului în Anglia
Din 1636, şi în Franţa se bea ceai, iar doi ani mai târziu şi în Rusia, unde este şi acum preparat în samovar – un recipient din metal încălzit care îl menţine cald câteva ore.
Tradiţia băutului ceaiului în Rusia
Costurile de livrare erau însă atât de ridicate, din cauza profiturilor mari ale intermediarilor, încât ceaiul a fost mult timp doar băutura oamenilor bogaţi. Legenda spune că aristocratul englez Earl Charles Grey (1764 – 1845) ar fi primit cadou din partea unor diplomaţi chinezi un transport maritim de ceai negru şi portocale bergamote, care fuseseră depozitate în acelaşi loc. Ceaiul negru a absorbit aroma de portocale şi astfel s-a născut acum celebrul ceai Earl Grey.
În 1890, Sir Thomas Lipton a reuşit să scadă preţul ceaiului înlăturând intermediarii şi l-a transformat într-o băutură accesibilă tuturor categoriilor sociale.
Ice Tea-ul a fost inventat în anul 1904, de americanul Richard Blechynden, proprietar al unei plantaţii de ceai. Participa la primul Târg Internațional al Americii de la St. Louis şi a dorit să le ofere vizitatorilor un ceai fierbinte, dar datorită căldurii, nimeni nu era interesat. A captat atenţia publicului aruncând în ceaiul preparat câte un cub de gheaţă.
Ceaiul în plic este tot o învenţie americană. În 1908, comerciantul de ceai Thomas Sullivan, din New York, a început să trimită clienţilor săi mostre de ceai în săculeţe de hârtie, în locul cutiilor de metal obişnuite. Sullivan a înşeles oportunitatea afacerii când a văzut că restaurantele prepară ceaiul cu tot cu ambalaj, pentru a nu împrăștia frunzele de ceai prin bucătărie.
În anul 1940 fost înventat şi ceaiul instant, care îşi dizolvă aroma şi devine solubil şi în apă rece.
Cel mai scump ceai din lume este Tieguanyin, un ceai chinezesc rar, care costă în jur de 3000 dolari pe kilogram. Ceaiul este numit după zeitatea budistă Guan Yin şi este unceai oolong - ceai aromat şi parfumat cunoscut în mod special pentru acţiunile sale asupra metabolismului, cu efect antioxidant, energizant şi anti îmbătrânire.
surse: agerpres.ro
-->
Răspunsuri
42 de curiozități de Ziua Internațională a Ceaiului
Astăzi, 15 decembrie, celebrăm Ziua Internațională a Ceaiului. Cu această ocazie, pentru a afla câteva fapte captivante despre iubitul nostru ceai, care este indispensabil pentru plăcerea sufletului, v-am pregătit un scurt istoric și 42 de curiozități despre ceai.
În anul 2005, data de 15 decembrie, a fost proclamată – Ziua Internaţională a Ceaiului. Această sărbătoare a avut drept scop captarea atenţiei populaţiei şi conducerii, faţă de problemele vânzării ceaiului în lume, situaţiei lucrătorilor întreprinderilor de ceai, precum şi a luptei companiilor mici, producătoare de ceai faţă de giganţii acestei industrii.
Pentru a vă face poftă de o ceașcă mare, plină peste vârf cu un ceai fierbinte, aromat și gustos, vă invit să descoperiți ce fațete ascunse are ceaiul:
#1. Mai mult de trei miliarde de cești de ceai sunt consumate zilnic în întreaga lume.
#2. Ceaiul este a doua cea mai consumată băutură din lume, după apă.
#3. Conform statisticilor furnizate de către Comitetul de ceai Internațional (ITC), producția globală de ceai a crescut cu 40% în perioada 2001 – 2011. În prezent, producția de ceai a ajuns la 4,3 milioane de tone anual.
#4. Se consideră că există în jur de 1500 de tipuri de ceai, toate obținute din Camellia Sinensis.
#5. Planta de ceai – Camellia Sinensis are frunzele verzi tot timpul anului și poate atinge înălțimea de nouă metri dacă este lăsată să crească în voie. Camellia Sinensis poate produce ceai timp de 50 de ani.
#6. O plantă de ceai obișnuită produce în jur de 3000 de frunze în fiecare an.
#7. Top 10 producători de ceai din lume sunt: China, India, Kenya, Sri Lanka, Turcia, Vietnam, Iran, Indonezia, Argentina, Japonia.
#8. „Inventatorul” ceaiului este împăratul chinez Shen Nung. În timpul unei călătorii, o întâmplare fericită a făcut ca o frunza a unui copac sa ajungă în bolul cu apă fierbinte al împăratului care a apreciat imediat gustul și calitatea noii băuturi rezultate. Se spune că întâmplarea a avut loc în anul 2737 î. Hr.
#10. Se spune că obiceiul de a oferi ceai unui oaspete a început în China, cu Kwanyin (sau Yin His despre care se spune că l-a rugat pe Laotse să scrie Tao Te Ching), faimosul discipol al lui Laotse care i-a oferit „bătrânului filosof” o ceașcă cu licoare aurie la porțile trecătoarei Hangu.
#11. Ceremonia Ceaiului Japonez își are originile în ritualul zen. Dintre budiști, adepții credinței zen din Sud, care își însușiseră o mare parte din doctrinele taoiste, au formulat un ritual complex al ceaiului, în care călugării se adunau în fața imaginii lui Bodhidharma (călugărul budist care a adus zen-ul în China în secolul al V-lea) și beau cu toții ceai din aceeași cupă.
#12. În Japonia, samuraii își lăsau sabia la intrarea în Casa Ceaiului, deoarece Casa Ceaiului a fost, este și va rămâne Casa Păcii.
#13. Prima țară europeană în care a ajuns ceaiul este Olanda. Vapoarele companiilor Orientale au adus în Europa primul transport de ceai în anul 1610.
#14. În Anglia ceaiul ajunge în anul 1650 și obiceiul de a bea ceai este introdus de către prințesa lusitana Ecaterina de Braganza, în urma căsătoriei cu viitorul rege Carol al II-lea al Angliei. În Franța ceaiul ajunge în jurul anului 1636 și în Rusia după anul 1638.
#15. În Anglia există două feluri de a servi ceaiul: afternoon tea și high tea (însoțit de o masă completă).
#16. Rușii au început să bea ceai în secolul al XVII-lea, dar datorită prețului său prea ridicat, a devenit popular abia în secolul al XIX-lea. Ei au învățat să prepare ceai în hanurile negustorilor chinezi. În Rusia, ceaiul este preparat în samovar – un recipient din metal încălzit care menține ceaiul cald câteva ore.
#17. La târgul Saint Louis, în anul 1904, comerciantul englez Richard Biechyn, nefiind capabil să-și vândă ceaiul fierbinte pe vreme călduroasă i-a adăugat gheață, inventând ceaiul cu gheață (glace).
#18. Ceaiul sub formă de pliculeț l-a inventat Thomas Sulliman, care trimitea mostre în săculețe de hârtie de filtru la New York clienților săi, în locul cutiilor de metal obișnuite.
#19. Ceaiul instant a fost folosit prima dată în anul 1940. El își dizolvă aroma și devine solubil și în apă rece.
#20. Ceaiul negru este numit și „ceai roșu” în China. Ceaiul Oolong se mai numește și „ceaiul dragonului”.
Ceai negru/roșu. PC: jocurifilmeceai.wordpress.com
#21. Ceaiul conține polifenoli – antioxidanți naturali care previn bolile cardiovasculare, cancerul, osteoporoza. Pentru a valorifica polifenolii din ceai, alegeți o apă „moale”, plată, în niciun caz de la chiuvetă, pentru că este plină de clor și posibile substanțe nocive (apa „dură” de la robinet inactivează polifenolii din frunzele de ceai) și nu adăugați lapte în ceai – studii recente au arătat, de asemenea, că laptele reduce capacitatea antioxidantă a ceaiului.
#22. Specialiști de la Universitatea Harvard au descoperit că persoanele care au băut câte cinci cești de ceai verde zilnic, timp de două săptămâni, și-au îmbunătățit sistemul imunitar atât de mult, încât produceau de zece ori mai mulți interferoni decât cei care nu au consumat ceai. Interferonul este o proteină care luptă împotriva infecțiilor, a răcelii și gripei.
#23. Dacă doriți să extrageți cât mai multe substanțe benefice din ceai, pisați între degete frunzele de ceai înainte de a le infuza.
#24. O ceașcă de ceai negru conține jumătate din cantitatea de cofeină dintr-o ceașcă de cafea.
#25. Cu cât este mai puțin fermentată, frunza de ceai are mai mulți antioxidanți. Așadar, ceaiul verde are mai mulți antioxidanți decât ceaiul negru. Ceaiul alb (nevestejit, nefermentat) are mai mulți antioxidanți decât ambele tipuri de ceai.
#26. Sucul de la citrice adăugat în ceai permite polifenolilor să facă față acidului din stomac pentru mai mult timp.
Ceai verde. PC: sanatate.bzi.ro
#27. Ceaiul verde reduce riscul de cancer, reduce riscul de boli de inimă, asigură sănătatea creierului, ajută la echilibrarea nivelului de zahăr din sânge, previne artrita, diminuează simptomele alergiilor sezoniere, ajută în procesul de slăbire și detoxifiere, reduce nivelul de stres, energizează.
#28. În India, al doilea cel mai mare producător de ceai al lumii, ceaiul tradițional se prepară după o rețetă specială: frunzele de ceai se fierb cu zahăr și lapte, rezultând o băutură cremoasă – Masala Chai.
#29. În India și Sri Lanka se adaugă în ceai ghimbir, nucușoară, mentă, iar uneori ceaiul este fiert în loc să fie infuzat, ceea ce îi scoate și mai mult în evidență aroma.
#30. Tibetanii au un ceai uleios special, numit Su Yu Ch’a, în care adaugă puțin unt de yak și sare.
#31. În Mongolia, ceaiul se bea cu lapte și sare.
Ceai cu lămâie. PC: hdwallpaper.ro
#32. Rușii adaugă zahăr și lămâie, sau lapte, miere, dulceață sau mirodenii.
#33. În Marea Britanie se beau aproximativ 165 de milioane de cești de ceai pe zi (sau 62 de miliarde de cești pe an).
#34. Degustarea de ceai este similară cu degustarea de vinuri. Specialiștii trebuie să stabilească particularitățile fiecărui tip de ceai în funcție de procesul de oxidare și fermentare, de proveniența plantei de ceai, să stabilească nivelul de teină, să găsească combinațiile perfecte pentru amestecurile de ceaiuri.
#35. În Asia, cititorii în ceai sunt la fel de respectați ca astrologii. Așadar, viitorul se poate citi și în frunzele de ceai, agitate de trei ori.
#36. Cea mai veche ceainărie din lume se află în Japonia și poartă numele „Casa de ceai Tsuen”, din Uji. A fost înființată în secolul al XII-lea de către un samurai retras din activitate. Acum, „Casa de ceai Tsuen” se află la generația 23 – 24 de urmași care servesc oaspeților din toată lumea ceai în stil japonez.
#37. Legenda spune că aristocratul englez Earl Charles Grey (1764 – 1845) a primit cadou din partea unor diplomați chinezi un transport maritim de ceai negru și portocale bergamote (depozitate în același loc). Ceaiul negru a absorbit aroma de portocale și astfel s-a născut ceaiul Earl Grey.
#38. Doar Fabrica Lipton Jebel Ali din Dubai, produce 5 miliarde de pungi de ceai pe an.
#39. Cel mai scump ceai din lume este un ceai chinezesc rar, numit Tieguanyin, care costă în jur de 3000 dolari/1 kilogram. Ceaiul este numit după zeitatea budistă Guan Yin și este un ceai oolong.
Ceai plic. PC: unceai.ro
#40. Cel mai scump plic de ceai din lume a fost realizat de compania PG care a marcat astfel 75 de ani de existență. Plicul de ceai a fost decorat manual cu 280 de diamante. Plicul costă nici mai mult, nici mai puțin de 7500 lire sterline.
#41. Frunzele de ceai reprezintă o modalitate naturală de a alunga țânțarii. Umeziți frunzele de ceai și folosiți-le în camerele unde doriți să îndepărtați țânțarii.
#42. Cele mai cunoscute melodii referitoare la ceai sunt: „Tea for Two” și „When I Take My Sugar to Tea.”