Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica romano catolică din orașul Săcuieni, jud. BIHOR.
Biserica romano-catolică din orașul Săcueni, județul Bihor, este un semeț lăcaș de cult, situat pe Calea Muncii, nr. 2B, ce are hramurile “Neprihănita Zămislire” și „Sfânta Maria Imaculata”, fiind construit între anii 1764 – 1768. Trecutul creștin al localității se poate considera că începe din secolul al XIII-lea. La nord de localitate, pe dealul Nagyvecsery s-au descoperit ruinele unei mănăstiri franciscane. Actuala biserică reformat a orașului construită în stil gotic, cu navă alungită și cu ornamentele ei atestă că aici a existat o mare comunitate catolică înaintea reformei protestante. Această biserică împreună cu cetatea a fost construită de familia Zolyomi. În anul 1630 Zolyomi Tamaș trece la noua credință și conform principiului – a cuius regio eius eu religio – cu el întreaga populație. Frumoasa biserică actuală a fost construită în stil neobaroc prin strădania episcopului de Oradea – baronul Patachich Adam. Tot el o ridică la rang d eparohie în anul 1772. În biserică sunt 3 altare, cel principal dedicat hramului bisericii și celelalte două dedicate Sfintei Cruci și Sfintei Apollonia. În anul 1944 turnul bisercii a fost distrus de un proiectil dar refăcut în forma și dimensiunea originală de preotul Fekete Jozsef. Tot ele renovează și interiorul tocmindu-l pe artistul Bitten Janos să realizeze picturi cu scene din drumul crucii. În anul 1990 biserica a fost renovată ultima dată pe vremea parohului Kor Balazs, cu ajutor financiar extern.
-->
Răspunsuri
ora 11.36 - 4 raspunsuri
Colegiul Național "George Coșbuc", Năsăud
Gimnaziul Superior Greco-Catolic Românesc, azi Colegiul Național „George Coșbuc”, oraș Năsăud, Bd. Grănicerilor 2
Vechiul gimnaziu grăniceresc confesional greco-catolic din Năsăud a fost inaugurat în data de 4 octombrie 1863 sub titulatura de gimnaziu grăniceresc „Francisc Iosefian”. Primul director al instituției a fost vicarul greco-catolic al Rodnei, protopop al Năsăudului, Grigore Moisil.
În ținutul Năsăudului, Colegiul Național "George Coșbuc" are un loc distinct în memoria colectivă a locuitorilor acestei zone. Instituția a luat ființă la 4 octombrie 1863, cu o singură clasa de 40 de școlari, absolvenți ai anului școlar 1870-1871. Imnul liceului avea ca autor pe teologul și profesorul Ioan Marte Lazăr, iar primul director al instituției a fost vicarul Grigore Moisil, viitorul președinte al Fondurilor Grănicerești, cel care a dirijat spre instituția școlară majoritatea fondurilor financiare.
Principala instituție școlară a ținutului Năsăudean avea ca instituții școlare precedente Școala Latino-Germană (1777), Institutul Militar (1784), Școala de Fete (1826) și Preparandia (1859). Gimnaziul Grăniceresc Năsăudean se deschidea oficial la 4 octombrie 1863 - ca rezultat al Învoirii celor 44 foste comune grănicerești: "În opidul Năsăud să se fundeze un gimnaziu complet Național român în care să se predea toate acele științe care s-au predat până acum și se vor preda și pe viitor în celelalte gimnazii complete. În acest gimnaziu va avea dreptul de a învață oricine, fără distingere de Naționalitate și religie. Printr-un statut să se exprime curat că Limba învățământului, pentru totdeauna cât va șușta acest institut, să fie cea română, ca științele filosofice și matematice să se predea cât mai pe larg, iar istoria Naționala română și literatură limbii române să se înființeze și să fie câte o catedră de sine, iar îndemnul pentru tânăra generație răsună grăitor: "De bate în voi junilor ardoarea spre știință. apoi, mai întâi aceasta bate pentru cunoașterea deplină a limbii și literaturii voastre române".
De-a lungul timpului, instituția de învățământ Năsăudeană va purta deosebite nume, dintre care, cea mai frecvența a fost Gimnaziul superior greco-catolic românesc din Năsăud (până în anul 1891); Liceul român grăniceresc din Năsăud (până în anul 1919); Liceul grăniceresc "George Coșbuc" (până în anul 1948); Școală medie nr. 1 "George Coșbuc" (până în anul 1956); Liceul "George Coșbuc" (până în anul 1974); Liceul de Matematică-Fizică (până în anul 1990); Colegiul "George Coșbuc" (până în anul 2000); Colegiul Național "George Coșbuc" (din anul 2000 și în prezent).
Prima clădire a liceului era o construcție cu un singur nivel și 4 săli de clasa, plus dependințele. Prin Instrumentul fundaţional din 1871 se lua hotărârea edificării unei clădiri noi, avându-i arhitecți, pe Carol Kramer din Bistrița și C. W. Friedrich Moetz din Cluj, care i-au stabilit locul pe amplasamentul actual. Execuția edificiului a fost câștigată de firma I. Gaiser et I. Kellhofer care-l avea ca arhitect pe Paul Rozvan din Arad, iar controlor pe inginerul Petraczek Ferencz. La 4 octombrie 1887 s-a depus documentul în temelia edificiului și s-a sfințit locul amplasamentului actual. La 4 octombrie 1888 s-a sfințit și predat beneficiarului edificiul actual. Elevii au folosit clădirea începând cu 11 mai 1889. Edificiul a costat 119 966 fl și 93 cr, iar împrejmuirea circa 5000 coroane. Prima renovare s-a realizat în anul 1905 prin echipa lui Vasvari Janos din Seghedin în contul sumei de 3000 coroane. Din 1896 datează și Grădina botanică din față clădirii ai cărei arbori o înfrumusețează și astăzi.
Clădirea impunătoare a bătrânului Liceu l-a impresionat și pe ilustrul Nicolae Iorga: "Acesta este cel mai frumos dintre câte licee au românii de peste munți. Clădit după planuri cuminți și cumpătate, care nu sunt lipsite de frumusețe, el cuprinde săli de clasă, de desen, de muzică, biblioteca, de muzeu, de experiențe".
În anul 1870 se înființa societatea culturală a elevilor "Virtus Romana Rediviva" în care-și vor încerca talentul de creatori zecile de școlari în frunte cu Coșbuc și Rebreanu. Revista societății datează din anul 1784 și se numea "Muza Someșană", revista ce apare și astăzi în serie nouă. Numeroase alte fonduri, depozite și fundații veneau în ajutorul conducerii școlii și erau folosite pentru acoperirea cheltuielilor impuse de buna funcționare a instituției: Fondul central scolastic; Fondul pentru ajutorarea școlarilor în caz de boală; Fondul pentru biblioteca școlarilor; Depozitul pentru Maialul școlarilor; Fundația "Vasile Nascu"; Fondul pentru rechizite școlare; Fondul pentru excursii; Societatea de ajutorare "Vasile Nascu"; Fondul școlarilor sărmani; Depozitul pentru soclul George Coșbuc; Fundația "Ignat Seni"; Fundația "Emil Domide"; Depozitul anuarului; Depozitul pentru steagul liceului; Societatea științifică a elevilor; Fondul de burse; Fondul Comitetului școlar etc.
În existența sa de peste 145 de ani Colegiul Național "George Coșbuc" a trăit numeroase și mărețe evenimente: 25, 50, 75, 100, 125, 130, 140, 145 de ani de la înființare; tipărirea primei monografii a războiului de independența de către doi profesori ai liceului - Maxim Pop și Artemiu Publiu Alexi (1878); dezvelirea bustului George Coșbuc (20 iunie 1926), iar după mutilarea acestuia de către hortiști (1940) va fi înlocuit cu bustul prezent (1956); găzduirea Maialului elevilor Năsăudeni an de an, încă de la înființarea instituției; organizarea anuală a Zilelor liceului, de 4 octombrie; a Zilelor Coșbuc și Zilelor Rebreanu; a Zilei Naționale și Ziua eroilor, iar mai nou a Zilelor Europei; Holocaustului; Educației; Femeii; Copilului, Deniile Eminesciene, Zilele Năsăudului. Anuarul liceului rămâne și astăzi o lucrare de referință pentru cei ce doresc să cunoască trecutul acestei prestigioase instituții școlare Năsăudene.
După anul 1989 elevii școlii și-au probat calitățile artistice în revistele O poziție, Zoom, Ecologistul și Amalgam. Ansamblul Călușarii a fost laureatul mai multor concursuri județene și Naționale - Bistrița, Beclean, Dej, Cluj-Napoca, Geoagiu, Orăștie, Caracal. Sportivii au adus numeroase diplome la șah, baschet, fotbal și cros. Balul bobocilor și Balul majoratului sunt cele mai gustate manifestări anuale educative. De peste un secol, Colegiul Național găzduiește și organizează festivalul de primăvară al adolescenților, Maialul elevilor Năsăudeni, simbol al tinereții și vigorii tinerelor generații.
Mii de absolvenți ai Colegiului au ajuns mari personalități ale ținutului Năsăudean și ale țării: academicienii - Nicolae Bălan, George Coșbuc, Leon Daniello, Ilie Miron Cristea, Nicolae Drăganu, Emil Isac, Simeon Florea Marian, Iulian Marțian, Constantin C Moisil, Iuliu Moisil,Tiberiu Morariu, Iacob Muresianu, Florian Porcius, Iuliu Prodan, Dumitru Protase, Liviu Rebreanu, Grigore Silasi, Virgil Sotropa; numeroși profesori universitari s-au evidențiat în diverse universități și școli din țară: la Cluj - Traian Ceuca, Tiberiu Perseca, Eugen Moraru,Gavril Scridon, Gh. Tomuta, Vasile Merutiu, Victor Onisor, Valeriu Seni s.a.; la Iași: Gavril Istrate, Alexandru Husar, Liviu Coptil s.a; la București: Aurel Ianu, Aurel Cleja, Simion Mandrescu, Dumitru Homei, Alexandru Ciplea s.a; la Sibiu: Dumitru Acu, Silviu Borș s.a; la Brașov: Iuliu Morariu..; la Craiova: Alexandru Buia, Ovidiu Chița..; la Gherla - Emil Precup; la Cernăuți - Sever Pop; în străînătate: Ioan Ciocan - la Budapesta, Francisc Cabicar la Praga, iar astăzi, numeroși absolvenți ai ultimilor ani lucrează în Canada, SUA, Japonia, Franța, Germania, Anglia, Spania, Italia, Grecia, Olanda etc, de unde, prin intermediul Internetului pot lua legătură cu Școală noastră, instituție în care și-au pus bazele viitoarelor performanțe.
Numeroși scriitori, compozitori și artiști s-au mândrit cu faima de a fi fost absolvenți ai liceului Năsăudean: Ion Pop Reteganul, Vasile Gr. Borgovan, Iustin Ilieșiu, Valentin Raus, Ioan Oarcasu, Paul Decei, Aurel Rău, Vasile Rebreanu, Valeriu Varvari, Zaharia Sangeorzan, Ioan Istrate, Domitian Cesereanu, Dariu Pop,Zaharia Bârsan, Augustin Bena, Nicolae Bretan, Emil Cătărig s.m.a.
Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud
Rog să îmi acordati și mie cate un punct! Desigur am glumit.
Glumă, neglumă, poate aveţi dreptate,dar... suntem români şi ortodocşi iar interesul nostru este să ne cunoaştem neamul românesc! E adevărat sunt şi români de alte confesiuni religioase, pe mine însă nu mă conving să le acord o atenţie maximă!
Dacă în primele 5 motoare de căutare de care dispun nu obţin măcar un indiciu, e semn că nu este un monument suficient de important şi nu mai insist!
Atât timp cât monumentele sunt pe teritoriul României ele fac parte din patrimoniul naţional. De noi, de fiecare, depinde ce importanţă (şi frecvenţă în expunere) acordăm fiecăruia.
Mai este adevărat că numeroase monumente (îndeosebi biserici) sunt construite sub aspecte arhitecturale asemănătoare sau identice iar ascunderea aspectului în spatele unor vegetaţii bogate le face greu identificabile.
Corect!
-
1
-
2
de 2 Următor →