Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica reformată din orașul Săcuieni - BIHOR
Biserica reformată din orașul bihorean Săcueni, denumire maghiară – Szekelyhid, este un semeț lăcaș de cult cu statut de monument istoric situat pe strada Crișana, la nr. 37. Primul document care atestă în mod direct existenţa unei biserici la Săcuieni este conscripţia de dijmă papală din anii 1333-1335 în care preotul Marcu apare cu relativ modesta sumă de 10 groşi anual. Clădirea bisericii reformate se compune dintr-o navă dreptunghiulară de 21 x 9 m (dimensiuni interioare), un cor cu lăţimea de 6,5 - 6,9 m şi lungimea interioară maximă de 11,3 m, flancat de contraforţi, un turn baroc adosat faţadei vestice între 1792-1796 şi un portic construit în anul 1808 în faţa portalului sudic. Decroşul corului încheiat poligonal cu unul dintre colţuri în ax, este asimetric: are 0,85 m în interior în partea nordică şi 1,32 m în cea sudică. Cele trei, respectiv două perechi de ferestre simple ale navei şi corului, încheiate semicircular, încadrate de chenare neprofilate cu imposte şi bolţari marcaţi, datând din secolul al XVIII-lea, contraforţii cu pinioane triunghiulare, dispuşi neregulat în jurul navei şi faţada porticului cu cele trei turnuleţe ale timpanului conferă edificiului un aspect de iz eclectic camuflând oarecum originea sa medievală. Spaţiul interior pare unitar datorită lipsei arcului triumfal – demolat cu ocazia unor transformări – şi al tavanului cilindric aplatizat, cu secţiune de segment de cerc, ce acoperă atât nava cât şi corul sugerând o anumită continuitate. Parterul turnului este boltit cu o calotă boemă. Accesul la cele două tribune din lemn de la extremităţile spaţiului interior se realizează prin scări exterioare închise, una amplasată la racordarea dintre turn şi zidul vestic al navei, – rezidită în 1996 – iar cealalta flancată de doi contraforţi estici ai corului. Ancadramentele în arc frânt ale portalurilor au profilaturi simple, compuse dintr-o baghetă şi o cavetă în cazul portalului sudic respectiv din câte două baghete şi două cavete la portalul vestic, secţionate la bază de planuri înclinate. Cu ocazia ultimelor restaurări ale clădirii, în 1995 au ieşit la iveală goluri şi ancadramente medievale înzidite precum şi rosturi în ţesătura zidăriei, care au permis delimitarea a trei faze de construcţii. Prima biserică avea o navă de 11,2 x 7,2m şi un cor – probabil boltit – dreptunghiular, uşor dezaxat, de 5,8 x 4,8m (dimensiuni interioare), toate colţurile fiind marcate de contraforţi dispuşi în diagonală. Deschiderea arcului triumfal era de 4 m. S-a dovedit existenţa unui portal în ax şi a unei tribune vestice, iar o parte din fundaţiile sacristiei par să fi aparţinut acestui prim edificiu romanic. Din această perioadă s-a păstrat în întregime zidul nordic al navei. În a doua etapă biserica devenită neîncăpătoare a fost extinsă în ambele direcţii: corul a fost demolat şi înlocuit cu un nou cor gotic poligonal, flancat de contraforţi, şi prevăzut cu o sacristie probabil supraetajată, iar nava a fost prelungită cu 9 m înglobând integral zidul nordic şi parţial zidul sudic al navei romanice, astfel rezultând un spaţiu disproporţionat de 21 x 7 m. Planul astfel conturat prezintă un decalaj cu 0,7 m al axului corului şi implicit un decroş al acestuia înspre exterior. Corul de lungimea a două travei a fost prevăzut cu o boltă în cruce, nava în schimb, judecând după dispunerea neregulată a contraforţilor nordici nu a fost niciodată boltită. Una din cele trei ferestre gotice ale corului a rămas intactă sub tencuială, două au fost desfiinţate de ferestrele baroce. Cele două portaluri gotice aparţin şi ele acestei perioade. În cea de-a treia etapă a fost adosată navei o nouă încăpere cu rol necunoscut , probabil cel de capelă funerară. În etapa a patra nava a fost lărgită cu 2 m înspre sud, portalurile medievale fiind remontate în poziţii noi – cel sudic de astăzi fiind probabil amplasat în perioada gotică în axul peretelui vestic – iar ferestrele corului au fost transformate, respectiv înzidite.Turnul cu faţadele ritmate de pilaştri a fost ridicat între 1792 - 1796 şi adăpostea un clopot medieval până în 1895. Porticul sudic a fost realizat în 1808 iar majoritatea elementelor mobilierului – strana, uşa sudică, amvonul, băncile – de factură empire datează din jurul anului 1810, fiind opera unui meşter din Diosig, pe numele de Kerekes. Tribuna estică care adăposteşte orga, datează din 1820. În 1865 s-au efectuat lucrări de reabilitare a tavanului iar în 1886 s-a realizat o şarpantă nouă. Cheia de boltă care a aparţinut traveii bolţii vestice – cu bolta în cruce – poartă stema regatului maghiar în relief iar cea estică, – a bolţii septipartite vestice – blazonul familiei Zólyomi, care apare atât în scut cât şi deasupra coifului decorat cu vrejuri de frunze: un cap de vultur încoronat, cu gâtul străpuns de o săgeată. Alături de mai multe fragmente de nervuri ale bolţii corului, sunt de remarcat un fronton încadrat de două fiale cu arhivolta în acoladă decorată pe extrados cu un frunziş conturat energic, având în lunetă un scut cu blazonul familiei Zólyomi tratată într-o plastică de o calitate deosebită şi un pinaclu decorat cu frunziş având la bază arcaturi profilate iar la vârf un fleuron crucifer păstrat fragmentar.
-->
Răspunsuri
ora 11.10 - 4 raspunsuri
Primăria Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud
Primăria Năsăud, Bistriţa-Năsăud
Primăria oraşului Năsăud (Palatul Primăriei)
Primăria oraşului Năsăud, Bistriţa-Năsăud
Primăria oraşului Năsăud se află la intersecţia străzilor: strada Piaţa Unirii, Vasile Naşcu, Griviţei, vis-a-vis de
parcul central al oraşului Năsăud.
Clădirea primăriei încorporează elemente în stil Art Deco (stilul Eclectic) și este localizată în mijlocul unei piețe ce datează din secolul 19 (acum un parc), cu multe clădiri construite în stilul clasic al imperiului Austro-Ungar.