Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Monumentul (Obeliscul) din municipiul Mediaș, județul Sibiu care celebrează personalitatea gânditorului umanist, istoricului, profesorului și pastorului luteran sas Stephan Ludwig Roth.
Monumentul (Obeliscul) din imagini este situat în municipiul Mediaș, județul Sibiu și celebrează personalitatea gânditorului umanist, istoricului, profesorului și pastorului luteran sas Stephan Ludwig Roth, din provincia istorică Transilvania, aflată în componența Imperiului Habsburgic. Obeliscul este situat în Cimitirul Evanghelic al orașului, fiind dezvelit în anul 1853. Comunitatea medieșeană a fost recunoscătoare acestei personalități, ridicându-i și un bust în fața liceului ce îi poartă numele și amenajându-i casa în care s-a născut, ca și casă memorială, pe Strada Johannes Honterus, la nr. 10.
Stephan Ludwig Roth a fost un profesor și teolog medieșean, participant la Revoluția de la 1848, ce s-a născut la data de 24 noiembrie 1796 la Mediaș și a decedat la data de 11 mai 1849, la Cluj, fiind judecat, condamnat și executat prin împușcare de către autoritățile habsburgice. A urmat studiile liceale la Sibiu și cele superioare, de teologie, la Tubingen, în Germania. Suplimentar a urmat cursuri de fizică, chimie, matematică, psihologie și pedagogie. La 4 iulie 1820 a obținut titlul de doctor al universității din Tübingen, susținând teza, revoluționară pentru vremea aceea, “Esența statului”. Timp de doi ani, din 1818 până în 1820, fost colaborator al pedagogului Johann Heinrich Pestalozzi, la școala specială de la Yverdon, unde și-a însușit ideile maestrului, ale iluminismului, dar și moderna teză a „egalității limbilor și naționalităților”. Întors în Transilvania, Stephan Ludwig Roth a intrat în învățământ, fiind numit profesor și director al liceului săsesc din Mediaș. În anul 1834 a fost înlăturat din învățământ pentru convingerile sale prea radicale, fiind obligat să devină predicator și pastor. În această calitate a cunoscut în detaliu problemele țărănimii, a pauperizării acestei categorii sociale. Drept urmare, Roth a susținut în scrierile sale o mulțime de soluții pentru eficientizarea agriculturii, a economiei în general. Propunerile sale vizau, de exemplu, comasarea suprafețelor agricole mici, metode noi de prelucrare a pământului, cultivarea plantelor industriale, introducerea plugului de fier, înființarea de ferme-model, dar și construcția de drumuri sau căi ferate. El a urmărit reformarea învățământului și înființarea mai multor școli sătești, a unei școli pedagogice spre a combate înapoierea și sărăcia, întrucât „conștiința omului se luminează prin educație și cultură”. La sugestia lui Roth, în programa de învățământ au fost introduse, de exemplu, ca materii distincte gimnastica și muzica. În 1842 Dieta de la Cluj era preocupată să legifereze limba maghiară ca limbă oficială de stat în Transilvania, în locul celei latine. Revoltat, Roth a scris în celebra broșură „Războiul limbilor în Transilvania”, replicând Dietei: „Nu văd nevoia de a se impune o limbă oficială a țării. Nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci limba română” pe care „o înveți singur, pe stradă, în contact singur cu oamenii.” Stephan Ludwig Roth a participat și la Marea Adunare populară de la Blaj unde a văzut deșteptată conștiința națională a românilor și hotărârea zecilor de mii de țărani da a sfărâma lanțurile iobăgiei și de a cere drepturi politice pentru elita românească. Puternicele sale impresii și o descriere a Marii Adunări au fost publicate în ziarul săsesc „Beiblatt zum Siebenbürger Boten” - „Foaie suplimentară la Vestitorul Transilvan” - din 16 iulie 1848. Pentru ideile sale progresiste a fost arestat, judecat în procedură de urgență și condamnat la moarte. Adevăratul motiv al condamnării sale au fost ideile și activitatea sa, dar mai ales ideile din broșura în care pleda și susținea drepturile poporului român și diversitatea populației Transilvaniei.
-->
Răspunsuri
ora 11.07 - 3 raspunsuri
Scurt istoric
Colegiul Național “Nicu Gane” Fălticeno, Suceava
3 septembrie 1870 – comitetul permanent pentru înfiinţarea gimnaziului cere Ministerului Instrucţiunii Publice autorizaţia de funcţionare a gimnaziului, autorizaţie ce se eliberează în octombrie 1870.
2 noiembrie 1870 – ÎŞI DESCHIDE CURSURILE GIMNAZIUL “ALEXANDRU IOAN I” CU O CLASĂ DE 20 DE ELEVI.
I. 1870-1892 – Gimnaziul “Alexandru Ioan I”
Profesori: Vasile Balomir, Nicolae Beldiceanu, V. T. Lovinescu, A. R. Wagner;
Elevi: Arthur Gorovei, Ştefan Şoldănescu.
II. 1892-1923 – Gimnaziul “Alecu Donici”
iarna 1892 – mutarea în noul local de şcoală;
1893 – se înfiinţează biblioteca;
În condiţiile ministeriatului Spiru Haret şi ale Legii Învăţământului din 1898, se înfiinţează în toamna lui 1920 primele clase de liceu.
Profesori: Nicolae Apostol, George Stino, Anastase Spiridonescu, Mihai Stamatin ş.a.
Elevi: Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Aurel Băeşu, Constantin Ureche, Aurel George Stino, Anton Holban, Vasile Ciurea, Despina Sadoveanu ş.a.
SEMICENTENAR 1921
III. 1923-1948 – Liceul “Nicu Gane”
1 aprilie 1923 – aprobarea Ministerului Instrucţiunii publice pentru ridicarea gimnaziului la rangul de liceu;
1928 – 1934 – noi legi ale învaţământului în România;
Profesori: George Stino, Dan Protopopescu, Virgil Tempeanu, Grigore Ilie, Nicolae Tolea, Sorin Gorovei, Gheorghe Ursu, Vasile Ciurea ş.a.
Elevi: Ion Irimescu, Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Petre Jitaru, Mihai Şerban, Nicolae Grigoraş, Horia Lovinescu, Gheorghe Diaconescu, Aurel Loghin, Constantin Ciopraga, Mihai Gafiţa, Mihai Băcescu ş.a.
1928-1929 – prima serie de liceu cu durată de 7 ani;
1934-1935 – se trece la liceu cu durata de 8 ani.
IV. 1948 – 1989 – liceul în anii postbelici
1948 – o nouă lege a învăţământului, liceul ia denumirea de Şcoala Medie Mixtă Nr. 1 Fălticeni, de 11 ani;
1964 – se înfiinţează laboratorul de fizică de către profesorul Constantin Popa;
1969 – funcţionează cu numele de “Liceul Nr. 1 Fălticeni”;
1970 – SĂRBĂTOAREA CENTENARULUI LICEULUI ŞI REDOBÂNDIREA NUMELUI;
1970 – apariţia monografiei liceului scrisă de prof. Mihai Iacobescu şi prof. Gheorghe Gafencu;
1977 – transformarea în liceu mecanic şi cu clase de matematică-fizică.
Elevi: Dan Nemţeanu, Nicolae Labiş, Ştefan S. Gorovei, Grigore Ilisei, Elena Ştefoi ş.a.
Societatea de Ştiinţe Filologice şi-a adus participanţii din ţară la sesiunile Mihail Sadoveanu (1980),Eugen Lovinescu (1981), Nicolae Labiş (1986) şi Nicu Gane (1988);
1988 – se iniţiază Zilele Liceului la care participă, de-a lungul anilor, absolvenţi iluştri.
V. La hotarul dintre milenii
1990 – Liceul “Nicu Gane” redevine liceu teoretic având clase de matematică-fizică, chimie-biologie, informatică, filologie, limbi străine, istorie-ştiinţe sociale şi educaţie fizică;
1991 – se înfiinţează laboratorul de informatică;
1993 (14-15 iulie) – comemorarea lui Eugen Lovinescu la 50 de ani de la moarte, cu participarea acad. Constantin Ciopraga, acad. Eugen Simion, a mai multor universitari şi a lui Mircea Tomuş (Secretar de Stat în Ministerul Culturii);
1994 – apare seria nouă a “Revistei Noastre”;
– realizarea cabinetului de limba engleză;
19-20 mai 1995 – sărbătorirea a 125 de ani de la înfiinţarea Liceului “Nicu Gane”;
1999 – Liceul Teoretic “Nicu Gane” devine Colegiul Naţional “Nicu Gane”;
2000 – laboratorul de informatică a fost modernizat;
2001 – aniversarea lui Eugen Lovinescu prin sesiune ştiinţifică;
– sărbătorirea acad. Constantin Ciopraga la 85 de ani;
2001, 2002 – realizarea si apariţia anuarelor colegiului;
2002, 2003 – “Revista Noastra” este laureată la faza naţională a concursului revistelor şcolare;
2003 – a fost amenajat cel de-al doilea laborator de informatică ;
– cabinetul de literatură este adaptat curriculumului şcolar actual;
– apare a doua monografie “Colegiul Naţional Nicu Gane (1870-2003)” scrisa de prof. Mioara Gafencu şi prof. Sorin Gafencu;
2004 (iunie) – vizita participanţilor la Olimpiada Naţională de Limba Română a minorităţilor;
2005 (martie) – găzduirea manifestărilor din cadrul Săptămânii Francofoniei, cu participarea TV5;
– se adoptă sloganul “Educaţie pentru toţi cei dispuşi să o primească”;
– (mai) – reuniunea coordonatorilor de proiect Commenius din Letonia, Lituania si Germania;
– se statorniceşte spectacolul elevilor dedicat parinţilor;
– (6 decembrie) – Colegiul Naţional “Nicu Gane” găzduieşte Simpozionul Naţional “Nicolae Labiş”, cu participarea doamnei Margareta Labiş, a prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, a unor scriitori, inspectori şcolari şi a profesorilor de limba şi literatura română din municipiu şi din zonă.
2006 – (februarie) – reuniune de lucru a ANPRO (Asociaţia Naţională a Profesorilor de limba şi literatura română) cu tema PROIECTUL”Cercuri de lectură”;
– Simpozion Eugen Lovinescu;
– (septembrie) – se inaugurează laboratorul AEL – realizat cu sprijinul Primariei şi al Consiliului reprezentativ al părinţilor;
– încep lucrările de consolidare şi reabilitare la corpul principal al instituţiei, care datează din 1892;
– (29 noiembrie – 2 decembrie) – reuniune a participanţilor, elevi si profesori, din Italia, Turcia, Estonia, Letonia şi din Colegiul “Nicu Gane” la Proiectul Comenius “Metode creative de stimulare a învăţării limbilor străine”.
2007 – Se obţin primele premii internaţionale din istoria şcolii: Alexandra Corbu, locul IV la Olimpiada Internaţională de Filozofie (îndr. prof. Cristina Nechifor) şi Premiul I la Festivalul muzical al elevilor de la San Nicandro Garganica – Italia, unde colegiul nostru a fost reprezentat de: Aniţa Gheorghe, Andron Alexandra, Covataru Claudia, Leţi Mădălina.
2008 – din 18 iunie la C.N. “Sf. Sava” Bucureşti s-a fondat “Alianţa Colegiilor Centenare”, din care facem parte alături de alte 20 de colegii.
Colegiul Naţional “Nicu Gane” din Fălticeni este un liceu teoretic, de cultură generală, cu două nivele: gimnazial şi liceal (la nivel liceal are două profiluri: real si uman).
Colegiul Național ,,Nicu Gane”, Fălticeni - Suceava -- 1892