Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica fortificată din comuna Ilieni - COVASNA.
Biserica reformată fortificată din localitatea Ilieni, județul Covasna, este un ansamblu de monumente istorice compus din:
- Biserica reformată
- Incintă interioară (fragmente), cu turn- clopotniță
- Incintă fortificată exterioară (cetatea)
Cetatea din Ilieni ar reprezenta elementul estic al unui întreg sistem defensiv ce s-ar fi construit în Evul Mediu de-a lungul graniței sudice a Transilvaniei. La începutul secolului 12 (sau 14 după alte surse), pe dealul ce străjuiește satul s-ar fi aflat o mică biserică în stil românesc. Locul ei ar fi fost luat în 1443 de o biserică mai mare, catolică, construită în cinstea Sfântului Ilie (de unde și numele localității, se pare), patron al așezării, în stil gotic și care avea să fie fortificată cu un zid. Acestuia i s-a mai adăugat încă unul, plus cinci bastioane, după asediile saxone din 1612. Astfel s-a creat un ansamblu fortificat, de formă pentagonală, cu turnuri de veghe. La numai câțiva ani, în 1658 cetatea a fost devastată iar toate documentele despre localitate au ars. În 1782 biserica a fost din nou demolată, păstrându-se doar zidul inițial, și o nouă biserică a fost construită, până prin 1785. Din vechea cetate însă se pare că au rămas doar câteva vestigii, ea fiind aproape în totalitate distrusă de cutremurul din 1977. Biserica a fost reconstruită între anii 1991-1992, iar lângă clopotniță se mai pot vedea încă urme ale celei vechi. Clopotnița bisericii este flancată de două porțiuni din zidul din care probabil până la un moment dat a făcut parte. Biserica este albă, simplă și curată, având o curte frumos îngrijită și cu câteva morminte monumentale de-a stânga și de-a dreapta intrării. Biserica, de rit reformat, suprinde prin modul de amenajare a băncilor, dispuse pe trei direcții, astfel încât să fie ușor vizibil, din toate direcțiile, amvonul. Stilul arhitectonic este unul simplu, cu puține elemente, specific bisericilor reformate. Tavanul este din lemn, casetat și are ca elemente decorative semnele zodiacale (simbolizând cerul), motive populare, stema Transilvaniei și alte câteva simboluri secuiești (steme, blazoane nobiliare; Tavanul e ceva mai nou, fiind adăugat la renovarea din 1991 și este opera artistului Kovacs Kazmer. Galeriile şi părţile din faţă ale băncilor sunt decorate cu casete pictate cu motive florale, care se pare că datează din secolul al XVIII-lea. Cetatea are o formă pentagonală, colţurile sunt prevăzute cu bastioane, precum şi turnuri de veghe, toate contribuind la securitatea locuitorilor. Restaurarea completă a fortăreţei s-a efectuat numai după anul 1989, când clădirii i s-a dat o altă funcţiune, la iniţiativa pastorului reformat Kató Béla. Patru bastioane au primit funcţia de a-i caza pe tinerii vizitatori, unul fiind transformat în sală de teatru. Înăuntrul bisericii, galeriile şi părţile din faţă ale băncilor sunt decorate cu casete pictate cu motive florale, care datează din secolul al XVIII-lea. O situație rar întâlnită, dar prezentă în această biserică este existența a două orgi.
-->
Răspunsuri
ora 11.45 - 3 raspunsuri
Fosta Şcoală evreiască "Lumina" - Craiova, 1910
Şcoala Israelită "Lumuina" - Craiova, 1910
Şcoala evreiască „Lumina” Craiova (demolată)
Clădirea a fost construită în 1910 de către constructorul italian Adotti Pietro. “Scurta istorie - de 400 de ani - a Comunităţii Evreilor din Craiova. Existau in Craiova, la începutul secolului XX, trei lacaşuri de cult, iar pe la 1920, erau 215 "capi de familie sefarzi". Templul Coral, construit în 1832 (refăcut în 1887), există şi astăzi. Cimitirul evreiesc din oraş are o vechime de cel puţin 200 de ani, întemeiat fiind de sefarzi. Din pacate, un incendiu, la finele secolului al XIX-lea, a distrus arhiva Comunitatii, iar la 1977, cutremurul a distrus Templul Sefard. Inainte de 1940, erau circa 5000 de evrei in Craiova.
Şcoala „Lumina” a fost construită prin strădania enoriaşilor evrei craioveni, actul de vânzare-cumpărare al terenului datând din anul 1922, atunci când tranzacţia s-a realizat pentru 250.000 de lei. Instituţia de învăţământ cu localul cel nou din anul 1924 a fost atestată de regele Ferdinand I şi dr. Constantin Angelescu, ministru al Instrucţiunii la data de 10 iunie 1923.
«După multă stăruinţă, muncă şi sacrificii, s’a putut pune piatra fundamentală a clădirii, care este Şcoala Israelito-Română „Lumina” din Craiova, în ziua de 10 iunie 1923, sub domnia gloriosului Rege al Românilor, M. S. Ferdinand I şi în prezenţa Exc. Sale, Ministru al Instrucţiunii, Dr. Constantin Angelescu. (…) Lucrările clădirii s’au executat în cursul anilor 1923 şi 1924, iar în toamna acestui din urmă an, şcoala a putut fi instalată în localul cel nou», schiţează tabloul de epocă lucrarea profesorului M. Stăureanu – «Istoricul Şcoalei israelito-române „Lumina” din Craiova» – scoasă de sub tipar în anul 1933, la Editura „Scrisul Românesc”.
Aproape o sută de ani de existenţă
La vremea respectivă, Şcoala „Lumina”, situată în strada „Calomfirescu” („Eugeniu Carada”) (n.r. – astăzi, strada „Câmpia Izlaz”) se prezenta sub forma unei clădiri cu două etaje, având o grădiniţă în faţă, cu intrarea în partea dreaptă, printr-o curte. Partea principală a clădirii cuprindea, în partea de jos, cinci săli de clasă şi o cancelarie, aşezate în jurul unui hol la intrarea principală. La etaj, se găsea un salon mare cu loc pentru scenă, unul mai mic pentru şedinţe, o bibliotecă şi o cameră pentru garderobă. În curte se afla cantina şcolară, iar deasupra – locuinţa directorului. Apoi, locuinţa pentru servitor şi alte anexe, cum ar fi magazia pentru lemne. Clădirea era canalizată şi avea inclusiv o fântână cu apă potabilă.
Școala insraelito - română avea 144 de elevi în perioada 1919-1922. Conducătorii acestei școli au fost: A. Weismann, S. Branstein-Mibașan, Al. Hector, Ana Zimel, Al. Cohen și M.Stăureanu. Începând cu 1948 școala israelito-română, Lumina’’ a fost închisă din cauza
reformei învățământului.
Clădirea şcolii a trecut prin perioade tulburi. A rezistat celui de-Al Doilea Război Mondial, o epocă întunecată în care și evreii craioveni au avut de suferit, pe frontispiciu fiind inscripţionat „Dr. Goebbels Haus”, numele sinistrului ministru al Propagandei naziste, Joseph Goebbels. A urmat perioada comunistă, iar din anul 1999, Şcoala „Lumina” a fost transferată către Fundaţia „Caritatea”, o instituţie ce are ca obiect de activitate conservarea, administrarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi spiritual al evreilor din România.