Ce monumente este în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Gimnaziul național "George Coșbuc" din municipiul Năsăud, jud. BISTRIȚA-NĂSĂUD.
Colegiul Național "George Coșbuc", denumire veche Gimnaziul superior din municipiul Năsud, județul Bistrița-Năsud, are un loc distinct în memoria colectivă a locuitorilor acestei zone, fiind situat pe bulevardul Grănicerilor, la nr.2. Instituția a luat fiinta la data 4 octombrie 1863, cu o singura clasa de 40 de scolari, absolventi ai anului scolar 1870-1871. Imnul liceului avea ca autor pe teologul si profesorul Ioan Marte Lazăr, iar primul director al institutiei a fost vicarul Grigore Moisil, viitorul presedinte al Fondurilor Grănicerești, cel care a dirijat spre instituția scolara majoritatea fondurilor financiare. Principala institutie scolara a tinutului năsăudean avea ca institutii scolare precedente Scoala Latino-Germana (1777), Institutul Militar (1784), Scoala de Fete (1826) si Preparandia (1859). Gimnaziul graniceresc năsăudean se deschidea oficial la 4 octombrie 1863 - ca rezultat al Invoirii celor 44 foste comune grănicerești: "In opidul Năsăud sa se fundeze un gimnaziu complet Național roman in care sa se predea toate acele stiinte care s-au predat pana acum si se vor preda si pe viitor in celelalte gimnazii complete. In acest gimnaziu va avea dreptul de a invata oricine, fara distingere de Naționalitate si religie. Printr-un statut sa se exprime curat ca Limba invatamantului, pentru totdeauna cat va susta acest institut, sa fie cea romana, ca stiintele filosofice si matematice sa se predea cat mai pe larg, iar istoria Naționala romana si literatura limbii romane sa se infiinteze si sa fie cate o catedra de sine, iar indemnul pentru tanara generatie rasuna graitor: "De bate in voi junilor ardoarea spre stiinta. apoi, mai intai aceasta bate pentru cunoasterea deplina a limbii si literaturii voastre romane". De-a lungul timpului, instituția de invatamant Năsăudeana va purta deosebite nume, dintre care, cea mai frecventa a fost Gimnaziul superior greco-catolic romanesc din Năsăud (pana in anul 1891); Liceul roman graniceresc din Năsăud (pana in anul 1919); Liceul graniceresc "George Coșbuc" (pana in anul 1948); Scoala medie nr. 1 "George Coșbuc" (pana in anul 1956); Liceul "George Coșbuc" (pana in anul 1974); Liceul de Matematica-Fizica (pana in anul 1990); Colegiul "George Coșbuc" (pana in anul 2000); Colegiul Național "George Coșbuc" (din anul 2000 si până în prezent). Prima cladire a liceului a fost o constructie cu un singur nivel si 4 sali de clasa, plus dependintele. Prin Instrumentul fundational din 1871 se lua hotararea edificarii unei cladiri noi, avandu-i arhitecti, pe Carol Kramer din Bistrita si C. W. Friedrich Moetz din Cluj, care i-au stabilit locul pe amplasamentul actual. Executia edificiului a fost castigata de firma I. Gaiser et I. Kellhofer care-l avea ca arhitect pe Paul Rozvan din Arad, iar controlor pe inginerul Petraczek Ferencz. La 4 octombrie 1887 s-a depus documentul in temelia edificiului si s-a sfintit locul amplasamentului actual. La 4 octombrie 1888 s-a sfintit si predat beneficiarului edificiul actual. Elevii au folosit cladirea incepand cu 11 mai 1889. Edificiul a costat 119966 florini și 93 creițari, iar imprejmuirea circa 5000 coroane. Prima renovare s-a realizat in anul 1905 prin echipa lui Vasvari Janos din Seghedin in contul sumei de 3000 coroane. Din 1896 dateaza si Gradina botanica din fata cladirii ai carei arbori o infrumuseteaza si astazi. Cladirea impunatoare a batranului Liceu l-a impresionat si pe ilustrul Nicolae Iorga: "Acesta este cel mai frumos dintre cate licee au romanii de peste munti. Cladit dupa planuri cuminti si cumpatate, care nu sunt lipsite de frumusete, el cuprinde sali de clasa, de desen, de muzica, biblioteca, de muzeu, de experiente". In anul 1870 se infiinta societatea culturala a elevilor "Virtus Romana Rediviva" in care-si vor incerca talentul de creatori zecile de scolari in frunte cu Coșbuc si Rebreanu. Revista societatii dateaza din anul 1784 si se numea "Muza Somesana", revista ce apare si astazi in serie noua. Numeroase alte fonduri, depozite si fundatii veneau in ajutorul conducerii scolii si erau folosite pentru acoperirea cheltuielilor impuse de buna functionare a institutiei: Fondul central scolastic; Fondul pentru ajutorarea scolarilor in caz de boala; Fondul pentru biblioteca scolarilor; Depozitul pentru Maialul scolarilor; Fundatia "Vasile Nascu"; Fondul pentru rechizite scolare; Fondul pentru excursii; Societatea de ajutorare "Vasile Nascu"; Fondul scolarilor sarmani; Depozitul pentru soclul George Coșbuc; Fundatia "Ignat Seni"; Fundatia "Emil Domide"; Depozitul anuarului; Depozitul pentru steagul liceului; Societatea stiintifica a elevilor; Fondul de burse; Fondul Comitetului scolar etc. In existenta sa de peste 145 de ani Colegiul Național "George Coșbuc" a trait numeroase si marete evenimente: 25, 50, 75, 100, 125, 130, 140, 145 de ani de la infiintare; tiparirea primei monografii a razboiului de independenta de catre doi profesori ai liceului - Maxim Pop si Artemiu Publiu Alexi (1878); dezvelirea bustului George Coșbuc (20 iunie 1926), iar dupa mutilarea acestuia de catre hortisti (1940) va fi inlocuit cu bustul prezent (1956); gazduirea Maialului elevilor năsăudeni an de an, inca de la infiintarea institutiei; organizarea anuala a Zilelor liceului, de 4 octombrie; a Zilelor Coșbuc si Zilelor Rebreanu; a Zilei Naționale si Ziua eroilor, iar mai nou a Zilelor Europei; Holocaustului; Educatiei; Femeii; Copilului, Deniile Eminesciene, Zilele Năsăudului. Anuarul liceului ramane si astazi o lucrare de referinta pentru cei ce doresc sa cunoasca trecutul acestei prestigioase institutii scolare Năsăudene. Dupa anul 1989 elevii scolii si-au probat calitatile artistice in revistele O pozitie, Zoom, Ecologistul si Amalgam. Ansamblul Calusarii a fost laureatul mai multor concursuri judetene si Naționale - Bistrita, Beclean, Dej, Cluj-Napoca, Geoagiu, Orastie, Caracal. Sportivii au adus numeroase diplome la sah, baschet, fotbal si cros. Balul bobocilor si Balul majoratului sunt cele mai gustate manifestari anuale educative. De peste un secol, Colegiul Național gazduieste si organizeaza festivalul de primavara al adolescentilor, Maialul elevilor năsăudeni, simbol al tineretii si vigorii tinerelor generatii. Sute de absolventi ai Colegiului au ajuns mari personalitati ale ținutului năsăudean. Enumăr aici doar academicienii: Nicolae Balan, George Coșbuc, Leon Daniello, Ilie Miron Cristea, Nicolae Draganu, Emil Isac, Simeon Florea Marian, Iulian Martian, Constantin C. Moisil, Iuliu Moisil,Tiberiu Morariu, Iacob Muresianu, Florian Porcius, Iuliu Prodan, Dumitru Protase, Liviu Rebreanu, Grigore Silasi și Virgil Sotropa.
Vizualizări: 1
-->
Răspunsuri
ora 11.05 - 4 raspunsuri
Muzeul “Octavian Goga” de la Ciucea, judeţul Cluj
Muzeul memorial Octavian Goga Ciucea
Muzeul memorial Octavian Goga din Ciucea se întinde pe un domeniu de aproximativ 24 de hectare. Muzeul include clădirea-castel, emblematica structură cunoscută drept casa de pe stâncă, Mausoleul Iubirii soților Goga (Octavian și Veturia), Casa Albă (Muzeul de Artă Etnografică), folosită în trecut pentru oaspeți, Casa Ady Endre, precum și bisericuța de la Gălpâia și mânăstirea aflată pe terenul acestui domeniu.
Proprietatea a fost achiziționată de familia Goga în anul 1920, de la văduva poetului maghiar Ady Endre. Soții Octavian și Veturia au locuit aici până la moarte (survenită în 1938 și, respectiv, în 1979). Veturia a rămas o persoană puternic implicată în comunitate, chiar și în prezent numeroși ciuceni amintindu-și de „Gogoaia”.
Întrucât Veturia Goga i-a supraviețuit 41 de ani soțului său, ea a fost cea care s-a ocupat de transformarea castelului într-un muzeu dedicat operei și biografiei lui Octavian Goga, Muzeul Memorial „Octavian Goga” fiind inaugurat în anul 1967, la un an după ce domeniul a fost donat de către Veturia Goga statului român – condiția fiind ca ea să poată locui acolo până la moarte, iar domeniul să devină muzeu memorial.
Muzeul “Octavian Goga”, Ciucea, Cluj
Muzeul “Octavian Goga” de la Ciucea
LOCALIZARE:Ținutul de Sus. Ciucea, județul Cluj
Domeniul de la Ciucea este cumpărat de către Octavian Goga în anul 1920 de la Boncza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre.
Odată cu semnarea actului de vânzare-cumpărare, Octavian Goga devine proprietarul complexului de la Ciucea, care, în acel moment cuprindea următoarele bunuri imobile:
-castelul, într-o altă arhitectură, de dimensiuni mai reduse;
-corpurile de clădire văruite, de culoare albă, clădiri care vor fi doar reparate, păstrându-li-se atât arhitectura, cât şi funcţionalitatea.
Între anii 1921 -1926, Octavian Goga modifică esenţial castelul: îl măreşte, îl etajează,îi schimbă arhitectura, conferindu-i un stil nou brâncovenesc, cu verande largi şi vedere spre Criş.
Tot în această perioadă, se ridică un gard de piatră zidită al întregii incinte, se construieşte cunoscuta ,,casă de pe stâncă” şi se repară celelalte clădiri (,,Casa Albă”, ,,Casa Ady Endre” şi clădirea ,,Mănăstire”). În 1923, familia Goga se mută în casă nouă.
Din păcate, la 7mai 1938, Octavian Goga decedează la Ciucea, în urma unui atac cerebral suferit cu trei zile înainte. În 1939, după moarte poetului, Veturia Goga aduce la Ciucea un monument de arhitectură românească, biserica din lemn din comuna sălăjeană Gălpâia, înfiinţează o mănăstire de maici care funcţionează până în 1947 şi îşi reia activitatea în 1994. Între anii 1938-1958, prin stădaniile extraordinare ale Veturiei Goga s-a realizat ,,Mausoleul”, monument funerar ridicat după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino şi decoraţiile proiectate de artista plastică Nora Steriade.
Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” s-a înfiinţat prin Dispoziţiei Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă cu nr. 6694/1966 ca urmare al actului de donaţie nr.863/1966 către statul român, făcut de Veturia Goga, văduva poetului. Muzeul este proprietatea Consiliului Judeţean Cluj, proprietar care subvenţionează şi coordonează activitatea muzeului, iar din punct de vedere ştiinţific este coordonat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional reprezentat în teritoriu prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj.
Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” deţine un patrimoniu imobil format dintr-un teren de 4 ha pe care sunt amplasate 9 clădiri si un patrimoniu mobil ce cuprinde 14 310 piese organizate pe colecţii, expuse sau depozitate în sălile complexului muzeal.
Muzeul memorial ,,Octavian Goga” îşi desfăşoară activitatea urmărind conservarea, restaurarea, cercetarea şi valorificarea patrimoniului muzeal, obiective ce se desfăşoară pe baza legislaţiei în vigoare şi a unui regulamentde funcţionare aprobat de ordonatorul principal de credite, Consiliul Judeţean Cluj.
În acest sens, începând cu anul 2006 s-a elaborat un proiect de restaurare a clădirilor şi parcului complexului muzeal, proiect aflat în plină desfăşurare. Valoroasa colecţie culturală lăsată posterităţii de poetul naţional Octavian Goga este organizată pe domenii: artă plastică, artă decorativă, etnografie, fond de carte şi periodice, fond arhivistic şi arheologic. Publicul vizitator face cunoştinţă cu aceste valori prin expoziţiile permanente organizate în patru din cele nouă clădiri ale complexului muzeal şi prin expoziţiile temporare organizate in muzeu sau în colaborare cu alte muzee din judeţ. În fiecare an, Muzeul memorial ,,O. Goga” organizează, în colaborare cu alte instituţii din judeţ şi din ţară, activităţi culturale specifice.
Castelul de la Ciucea, înaintea primului război mondial
...