Azi dimineață, la zoo, pe alei
Un sunet insistent chiar m-a amețit.
E boncănitul cerbului despărțit
De a sa căprioară, de Nea Ciulei.
Alături, un bivol, cam ferfenițit
De sunete, are privirea rablei.
Ce-aș putea face acum eu pentru ei?
Situația s-a înrăutățit
Căci Nea Ciulei vânduse căprioara
Unui argat venit din altă țară
Pentru a-și amenaja vilișoara.
Poate-ntr-o zi, când se va rupe sfoara,
Și hrăpărețul va fi dat afară,
Cerbul își va descreți fețișoara.
Răspunsuri
Sinceră să fiu, citind acest sonet, m-am gândit la Liviu Ciulei. Nota mea e 8
La zoo animale sunt foarte triste. Au uitat sau poate nici nu știu mirosul ierbii din padure.Un tablou real, bine așezat în vesuri.Nota 10.