Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Sinagoga din municipiul Bistrița - BISTRIȚA NĂSĂUD
Sinagoga din Bistrița este un lăcaș de cult evreiesc și muzeu istoric, localizat pe Str. General Grigore Bălan nr. 10 ce a a fost construită în anul 1856 în stil arhitectural eclectic, având o suprafață de 580 metri pătrați. Conform datelor recensământului din anul 1930, comunitatea mozaică din Bistrița număra 2198 de credincioși, reprezentând 15,55% din totalul populației orașului. După deportarea evreilor în lagărele naziste de extreminare în mai 1944, dar și ca urmare a emigrării masive în SUA și Israel în perioada regimului comunist, sinagoga a ajuns într-o stare de paragină. Printr-un contract de comodat pe 20 de ani, semnat între șeful comunității evreilor din județul Bistrița-Năsăud șipreședintele Societății de Concerte Bistrița, Sinagoga a fost refăcută prin programul "Cultura 2000", finanțat de Comisia Europeană, precum și cu fonduri de la Ambasada SUA și de la diverse fundații europene, dar și cu mijloace locale (Consiliul Județean, Consiliul Local Bistrița, Ministerul Culturii și Cultelor). Proiectul a prevăzut transformarea interiorului în sală de spectacole de muzică clasică și de teatru, iar a balconului în loc de desfășurare pentru expoziții de pictură, sculptură sau fotografie. După renovare, sinagoga arată din nou ca în vremurile sale bune. Concertul de inaugurare al Sinagogii ca sală de concerte a avut loc în data de 14 iulie 2007 cu opera “Carmina Burana” de Carl Orff, în interpretarea Noii Orchestre Trasnilvane (a Societății de Concerte) și Corului Antifonia al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj. Deoarece Sinagoga are o capacitate de circa 300 de locuri, iar în picioare încap în jur de 200 de persoane, aici se desfășoară anual începând cu anul 2006 și un festival de film.
Vizualizări: 0
-->
Răspunsuri
ora 11.14 - un raspuns
Mănăstirea Hodoș Bodrog, jud. Arad
Mânăstirea a luat ființă în urma descoperirii unei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Tradiția ne istorisește cum un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele dintr-o movilă de pamânt Icoana "făcătoare de minuni" a Maicii Domnului, pe acel loc credincioșii construind o bisericuță unde s-a păstrat icoana, acesta fiind doar începutul mânăstirii.
Prima atestare documentară cunoscută, o avem din anul 1177, într-o diplomă dată de regele Bela al III-lea, în care Mânăstirea Hodoș - Bodrog este menționată ca având proprietate, fiind nominalizați și vecinii pe care-i avea atunci; dar vechimea ei este cu mult mai mare, după cum afirmă și unii istorici locali, cum ar fi Ladislau Naghy de Peretsenyi, prietenul lui Gheorghe Șincai, care spune ca în Mânăstirea Hodoșului au locuit, pe vremea ducelui Ahtum, la începutul sec. XI, călugări "greci" de rit răsăritean.
O precizare nouă ne oferă un document provenit din anul 1233, prin care Mânăstirii Hodoș i s-a repartizat o cantitate anuală de 1000 de bulgări de sare, care erau transportați din Transilvania pe râul Mureș.
Invazia tătară de la 1241 a dat o lovitură puternică sistemului monastic din câmpia Aradului în urma căreia multe mânăstiri existente înainte dispar din izvoarele istorice. Mânăstirea Hodoș - Bodrog a trecut și peste această situație dificilă.
Se pare că a fost distrusă numai bisericuța mânăstirii, dar viața monahală a continuat, deoarece există o mențiune în această privință într-un document din anul 1278.
În anul 1991, conducerea mânăstirii este încredințată Arhim. Nestor Iovan, sub care Mânăstirea Hodoș - Bodrog continuă să înflorească.
Mânăstirea Hodoș - Bodrog a vegheat dintotdeauna la neobosita propovăduire a credinței creștine, ținând trează conștiința credincioșilor care frecventau acest sfânt așezământ în duminici și sărbători, dar mai ales cu ocazia hramului.
Organizarea pelerinajelor este amintită pentru prima dată în documente în anul 1771, luând o amploare deosebită mai ales sub păstorirea episcopului Grigore Comșa (1925-1935), situație care se menține și în prezent.
Mânăstirea Hodoș - Bodrog își desfășoară activitatea în conformitate cu rânduielile vieții monahale și a statutului pentru organizarea și funcționarea mânăstirilor ortodoxe, conform principiului "ora et labora" (roagă-te și muncește).
Rânduiala este cea a vieții de obște, din care fac parte aproximativ 25 de viețuitori: ieromonahi, ierodiaconi, monahi, rasofori și frați.
După Sfântul Maslu de obște din fiecare vineri și după Sfânta Liturghie din duminici și sărbători se fac rugăciuni speciale, molifte și dezlegări de obște, pentru toți credincioșii care vin la mânăstire.
Cu ocazia Hramului mânăstirii, la 14 august și în Vinerea Mare se face procesiunea "Drumul Crucii".