Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica ortodoxă din orașul Aleșd-jud.BIHOR
Biserica ortodoxă din orașul Aleșd, județul Bihor, cu hramul Adormirea Maicii Domnului este construită în centrul oraşului, pe locul unde în anul 1904 au fost omorâţi 30 de români, răsculaţi împotriva nobilimii maghiare. Construirea ei a început în vara anului 1939, în timpul regelui Carol al II-lea, terminându-se în numai 75 de zile, de către Armata română respectiv de Brigada 1 Mixtă Munte Sinaia sub comanda generalului Petre Bălănescu. Biserica a fost sfințită în anul 1945. Arhitectul edificiului a fost Fr. Starill, iar constructor J. Waxmundszky. Pictura a fost executată în tehnica fresco de pictorul bucureștean Mihail Fordea. La intrarea în pridvorul bisericii s-au aşezat 2 plăci comemorative din marmură alba una în dreapta şi alta în stânga. Pe una din plăci se poate citi: “Pentru propășirea poporului român și izbânda armatei sale, pentru preamărirea legii strămoșești și pomenirea eroilor neamului românesc ziditu-s-a această Sfântă Biserică ortodoxă în 75 de zile în anul 1939 cu sprijinul, conducerea și munca ofițerilor și ostașilor Brigadei 1 Mixtă Munte – Sinaia de sub comanda domnului General Petre Bălănescu, Șed de Sta Major fiind domnul Lt.colonel Virgil Ignat, cărora credincioșii ortodocși din regiune le păstrează nețărmurită recunoștința”. Pe cealaltă placă stă scris: ”Pe acest loc, unde în anul 1904 au fost omorâți 30 de români, ridicatu s-a această Biserică în anul domnului 1939 în zilele M.S Regelui Carol II al tuturor românilor, Patriarh fiind Preafericirea sa Dl. Nicodim Munteanu. Mitropolit al Ardealului I.P.S.S. Dl. Nicodim Munteanu, Episcop al Oradiei P.S.S. Dl. Nicolae Popovici, Protopop și paroh al Aleșdului S.S. Alexandru Drâmba, Ministrul Cultelor și Artelor Dl. Nicolae Zigre, Rezident regal al ținutului Someș Dl. Coriolan Tătaru, Prefectul județului Bihor Dl Colonel Dimitrie Georgescu, Pretor al plășii Aleșd Dl. Iancu Pop, Notar al comunei Aleșd Dl.Romul Vușcan, Primar al comunei Aleșd Dl. Nicolae Poenaru Culi, Epitropi (3 pers), Membri ai Consiului parohial (16 pers)m, Arhitect Fr. Staril și Constructor J.Waxmundszky”.
-->
Răspunsuri
ora 11.52 - 5 raspunsuri
Catedrala Sfântul Alexandru din Alexandria
Secretele catedralei „Sfântul Alexandru”, ridicată dintr-un milion de cărămizi şi pictată de Ştefan Luchian
Catedrala „Sfântul Alexandru”, simbolul municipiului Alexandria, are o istorie de aproape aceeaşi vârstă cu oraşul. Ridicarea lăcaşului a durat 29 de ani. Pe 2.000 de metri pătraţi se întind picturile lui Ştefan Luchian. Biserica este considerată o necropolă domnească, deoarece adăposteşte osemintele domnitorului Al.D. Ghica. Catedrala Episcopală ” Sf Alexandru” este cea mai reprezentativă clădire din Alexandria, lăcaşul fiind considerat simbolul oraşului.
A fost botezată după numele domnitorului Alexandru Ghica, întemeietorul oraşului iar istoria ei se leagă îndeaproape de cea a reşedinţei de judeţ.
Alexandria s-a înfiinţat în 1834, când o mână de negustori din Zimnicea şi Mavrodin au cumpărat de la Mitropolia Ţării Româneşti, moşia Bâcâianca şi au stabilit aici o urbe pentru a putea face comerţ liber. Oameni cu frică de Dumnezeu, negustorii şi ţăranii care veniseră să locuiască în noul oraş au vrut o biserică. Încă din 1835, înainte de a se construi alte clădiri oficiale ale oraşului, a fost ridicată în grabă o biserică de lemn. Lăcaşul a fost târnosit în ziua de Florii, în 1838, şi a fost închinat patronului spiritual al oraşului, Sf. Alexandru.
Pentru că lăcaşul de lemn a devenit în scurt timp neîncăpător,obştea din Alexandria a hotărât în 1855 ridicarea unei biserici de cărămidă. S-au comandat 500.000 de cărămizi. dar proiectul a stagnat, în lipsa fondurilor.
Proiectul a fost amânat din cauza banilor vreme de câţiva ani, până în1868 când la sugestia Prefecturii Teleorman, administraţia oraşului a constituit un Comitet de reconstrucţie a bisericii.” Se dorea o catedrală, dar costurile privind ridicarea unei catedrale erau foarte mari, mai mari decât putea suporta atunci urbea.
Cu toate acestea, proiectul se reia prin organizarea la 18 iulie 1868 a unei licitaţii pentru fabricarea a încă 200.000 de cărămizi şi pentru aprovizionarea cu 150.00 kg de var necesare construcţiei”, se menţionează în cartea ” Catedrala Episcopală Sf Alexandru ”. Biserica a fost ridicată în 1871, dar nu avea încă turlă. Lucrările de construcţie s-au oprit aici pentru câţiva ani.
În lăcaşul acoperit cu şindrilă şi fără picturi s-au ţinut vreme de ani buni slujbe.
Construcţia catedralei a durat 29 de ani
Autorităţile au încercat să facă rost de bani pentru continuarea construcţiei bisericii apelând inclusiv la colectări de fonduri de la enoriaşi. În 1871 o trupă de teatru de la Bucureşti a fost invitată să pună în scenă la Alexandria trupa de teatru ” Formarea oraşului Alexandria”. Piesa a fost jucată în beneficiul bisericii , dar banii adunaţi nu au fost suficienţi pentru continuarea lucrării. Pentru că lucrările s-au tot amânat, şindrila de pe acoperiş a început să cedeze iar în 1873 din cauza deteriorării biserica a fost închisă, la decizia Mitropoliei. Mai marii bisericii au deschis chiar o anchetă asupra construcţiei ridicate în Alexandria.
Războiul de Independenţă şi situaţia politică tulbure din ţară au făcut ca în următorii ani ridicarea catedralei să fie iar amânată .” Abia în 1883, Primăria din Alexandria fiind condusă de un consiliu avându-l în frunte pe primarul Ştefan Mândreanu a decis să acorde prioritate reluării proiectului de finalizare a construcţiei bisericii. Astfel , în vederea asigurării fondurilor necesare pentru reluarea construcţiei Bisericii, Primăria a organiat o loterie publică pentru care Librăria Socec a tipărit 120.000 de bilete de loterie cu valoarea de 1 leu bucata”, mai aflăm din cartea ”Catedrala Episcopală Sf Alexandru"
Suma strânsă a fost insuficientă. Loteria s-a reluat în 1884, dar banii necesari tot nu au fost strânşi. Situaţia bisericii care se deteriora pe zi ce trece în lipsa lucrărilor necesare a fost cel mai aprins subiect de discuţie al anilor în reşedinţa de judeţ a Teleormanului. În plus, din cauza stării lăcaşulu, Mitropplia a închis biserica de mai multe ori de-alungul anilor. Abia după ce primăria a vândut o casă din patrimoniul local şi a scos în arendă 200 de hectare, s-au strâns bani pentru demararea construcţiei. Lucrările s-au reluat în 1895. Catedrala a fost finalizată abia în 1898.
Pictată de Luchian
Pe 2000 de m. p în Catedrala ” Sf. Alexandru” pot fi văzute picturile lui Ştefan Luchian. Pictorul a fost angajat în 1896 de primăria oraşului pentru a picta biserica. Autorităţile i-au cerut lui Luchian să execute lucrarea în cinci luni. Luchian a acceptat şi a făcut echipă cu Constantin Artachino şi Constantin Pascally. ” Se prevedea prin contract ca pictura interioară să fie gata la 1 octombrie 1898, urmând ca exteriorul bisericii să se completeze cât mai urgent după această dată”, mai aflăm din cartea ” Catedrala Episcopală Sf Alexandru ”. Timpul nu le-a permis pictorilor să execute toată lucrarea de pictură interior şi exterior şi atunci ei s-au rezumat să execute numai tablourile din biserică, adică icoanele.
Parterul bisericii a fost pictat de Ştefan Luchian iar turla mare şi pandantivii, de pictorul Artachino.
Un milion de cărămizi
Catedrala a cărei construcţie a durat 29 de ani impresionează şi astăzi. Lăcaşul are 42 de metri lungime şi 26 de metri lăţime, iar la ridicarea ei au fost folosite peste un milion de cărămizi. Catapeteasma are zece metri, este realizată în stil neogotic iar policandrul este lucrat la Viena. Catedrala se prezintă sub forma de cruce în interior şi navă în exterior, având la intrare o frumoasă tindă străjuită de coloane lucrate în stil corintian. Găzduieşte sarcofagul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica Timpul şi intemperiile naturii şi-au pus amprenta, de-alungul anilor, asupra simbolului oraşului. Biserica a fost afectată de cutremurele din 1940 şi 1977 şi a avut nevoie de reparaţii capitale.
Între anii 1997-2012 Catedrala a fost restaurată . S-au efectuat ample efectuat lucrări de consolidare, subzidire, reamenajări exterioare la învelitoare. O parte din pictură a fost refăcută de către o echipă de restauratori. Pictura a fost resfiinţită la data de 30 august 2012, de către Preasfinţitul părinte Episcop Galaction al Alexandriei şi Teleormanului.
Sarcofagul în care odihneşte domnitorul Alexandru Ghica a fost adus la catedrala din Alexandria în 1994. Monumentul funerar închinat lui Ghica a fost comandat de Alexandru Ioan Cuza imediat după moartea lui Alexandru Dimitrie Ghica . Sarcofagul este împodobit cu spadă, sceptru, mantie de hermină, coroana regală . Odată cu aducerea în lăcaşul din Alexandria a osemintelor domnitorului., catedrala a devenit necropolă domnească.
Citeste mai mult: adev.ro/pbdndd
Catedrala ortodoxă din Alexandria, județul Teleorman, cu hramul „Sfântul Alexandru”
Catedrala Sfântul Alexandru din Alexandria
Catedrala ortodoxă din Alexandria, județul Teleorman, cu hramul „Sfântul Alexandru”, a fost construită în perioada 1869 - 1898. Este realizată în stil bizantino-romanic. Prăznuit pe 30 august, sfântul Alexandru a fost episcop la Constantinopol sub domnia împăratului Constantin cel Mare (313-337), luând parte la sinodul ecumenic de la Niceea în anul 325. Picturile murale interioare în ulei au fost realizate în anul 1898 de către o echipă formată din Constantin Artachino, Constantin Pascali și Ștefan Luchian. Picturile au fost executate în stil bizantin, iar catapeteasma a fost realizată în stil neogotic, având înălțimea de 10 metri.[1]. După cutremurul din 1940, frescele au fost restaurate de pictorii Constantin Artachino și Ștefan Panciu.[2]
Inițial a fost construită din lemn, în 1836, la doi ani de la înființarea orașului de către domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica (aprilie 1834 - 7 octombrie 1842). Până în 1996 a funcționat ca Biserica Sf. Alexandru. Din 1996 a devenit catedrală episcopală. Din anul 2004 a fost clasată ca monument istoric, cod LMI TR-II-m-A-14255.