Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Teatrul Alexandru Davila din PITEȘTI
Teatrul comunal din Pitești, denumire alternativă Teatrul de Stat, denumirea actuală Teatrul “Alexandru Davila” este o veche și importantă instituție de cultură a municipiului Pitești ce este organizată pe patru secții: Dramă, Revistă, Pentru copii și tineret și Fanfară. Istoria teatrului din Pitești se pierde în negura timpurilor și ține nu doar de existența unui sediu propriu, ci și de spectacolele susținute. Prima menționare a unui spectacol de teatru în Pitești este din anul 1841, când trupa franceză condusă de Théodore Goffrey și Valéry a dat spectacole în localul școlii normale (actuala Școală Nr.1, „Nicolae Simonide”). În anul 1852, scrie Sevastian Tudor, la Pitești exista un „teatru stabil”, care avea ca antreprenor pe Ștefan Vlădeanu, iar ca „animator, regizor și profesor” pe C. Halepliu, actor. O vreme, spectacole de teatru au avut loc la sala „Uklar”, a comunității germane, de pe strada Lascăr Catargiu (Crinului), până când, în sfârșit, în 1914, este construit un sediu propriu pentru Teatrul Comunal Pitești (transformat, în anul 1916, în spital). Pentru a se susține financiar, în perioada interbelică, clădirea teatrului a funcționat și ca baie comunală! Istoricul argeșan Aurel Radu, scrie „după naţionalizarea cinematografului particular “Aquila” din Piteşti, fostă proprietate a lui Constantin Mircea, din anul 1947 este transformat în Teatrul Muncitoresc Piteşti, acesta desfășurându-și activitatea în subordinea Consiliului Sindical Judeţean Argeş. Bineînţeles că noua locaţie nu corespundea cerinţelor unui teatru, astfel încât s-a făcut apel la sindicaliştii argeşeni care şi-au cedat salariul pe o zi şi au prestat muncă voluntară, în total de 38000 ore (ceea ce ar reprezenta munca voluntară zilnică de 8 ore a 100 de oameni în circa 48 de zile!), într-un entuziasm unanim, aşa cum s-a consemnat în mod propagandist în documentele din arhiva Partidului Muncitoresc Român: “Şantierul teatrului a fost cuprins de flacăra întrecerilor socialiste. În brigăzi munceau cot la cot muncitori, funcţionari şi elevi, toţi cuprinşi de unul şi acelaşi gând: înfăptuirea unui locaş cultural. La data de 6 martie 1948, Teatrul Muncitoresc din Piteşti îşi ridică pentru prima dată cortina cu piesa “Insula Păcii” de Evgheni Petrov în regia lui Victor Handoca”. Sala noului Teatru comunal a fost construită în anul 1914, în strada Victoriei nr. 9, după proiectul arhitectului Alexandru Clavel, sala teatrului fiind pictată de către Virginia Tomescu. Edificiul a fost realizat în stil baroc, dar prin adăugiri şi renovări, capătă o faţă modernă în anii 1977-1979, proiectul fiind întocmit de arhitectul piteştean Nicolae Ernst. La etaj, în sala de expoziţii, întâlnim materiale care se referă la începuturile mişcării teatrale în zona Argeş şi Muscel şi materiale referitoare la festivalul naţional al teatrului de studio. În 1974 pictorul Sorin Ilfoveanu realizează frescele de la etaj, ajutat de Ştefan Câlţia şi Dan Broscăuţean.
-->
Răspunsuri
ora 10.52 - un raspuns
Gara Teiuș (Alba) este un monument istoric și de arhitectură din orașul Teiuș, reprezentativ pentru stilul romantic din Belle Époque. Actuala clădire a gării a fost finalizată în anul 1908 și este în prezent cea mai mare gară din județul Alba.
Prima gară din Teiuș a fost construită de Societatea Căilor Ferate Ungare de Est și inaugurată la 20 noiembrie 1871, ziua în care a fost dată în funcțiune linia Teiuș-Alba Iulia. Ulterior, în data de 6 mai 1872, a fost dată în funcțiune linia Teiuș-Mediaș.
Arhiducele Carol al Austriei, viitorul împărat Carol I al Austriei, a inspectat gara Teiuș în data de 20 octombrie 1916, la scurt timp după izbucnirea primului război mondial.
În anul 1968 a avut loc accidentul feroviar de la Bucerdea, soldat cu 22 de morți și peste 70 de răniți. Procesul penal, finalizat cu condamnarea celor vinovați, s-a desfășurat în sala de așteptare a gării Teiuș.