Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Colegiul Național Mihai Eminescu - BUZĂU
Școala de fete „Dr. Constantin Angelescu”, denumiri alternative Școla secundară de fete, Liceul “Dr. Constantin Angelescu”, Școla medie nr. 2 „Mihai Eminescu”, Liceul „Mihai Eminescu”, denumire actuală Colegiul Național „Mihai Eminescu”, este o prestigiosă instituție de învățământ liceal din municipiul Buzău. Instituția de învățământ s-a înființat în anul 1919 ca Școală secundară de fete desfășurându-și activitatea în localul școlii evreiești din strada Dobrogei, nr 29, (actualmente Alexandru Marghiloman) și apoi în sediul actualei școli „Dionisie Romano” din apropierea pieței centrale a orașului. Ulterior, Banca Națională a României a pus la dispoziție spațiul din strada Independenței unde s-a construit în următorii ani localul actual. Spaţiul necesar construcţiei liceului a fost iniţial de 3000 de metri, dar s-au făcut demersuri către ofiţerii din Garnizoana Buzău să mai cedeze încă vreo 12-15 metri liniari de la Centrul Militar, care era și este vecin, pentru a se crea spaţiul de acces al elevilor şi vehiculelor. Până la final, construcţia liceului a beneficiat de o suprafaţă totală de peste 5000 de metri. Pe data de 10 decembrie 1925 are loc solemnitatea depunerii actului de fundație la temelia construcției din Strada Independenței, nr.22, actual, în prezența ministrului școalelor de atunci, dr. C. Angelescu. La data de 15 noiembrie 1931 se termină ridicarea construcției dar clasele și cancelaria se instalează doar într-o aripă a liceului. În decembrie 1936 are inaugurarea oficială a liceului (14 săli de clasă, 2 laboratoare, o sală de gimnastică, 6 cancelarii, mobilier nou în tot localul, o bibliotecă cu 1208 volume și o curte de 3000 mp). Odată cu cedarea către URSS a Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța în anul 1940, vor fi primite în școală eleve refugiate din aceste regiuni, care erau scutite de taxele de școlarizare, dar și multe profesoare refugiate. În timpul celui de-al doilea război mondial clădirea a fost rechiziționată, clădirea devenind spital.După inaugurarea acestui nou sediu de către ministrul educației Constantin Angelescu, școala a devenit liceu și a purtat numele acestuia pentru puțin timp înainte de 1948, când a devenit „Școala Medie”. După 1948 școala a început să funcționeze după tiparul sovietic (24 clase, peste 1000 de eleve și durata 11 ani). În perioada 1953 – 1957 școala s-a numit Școala medie nr.2 (durata 10 ani și uniforma școlară obligatorie). Instituţia a funcţionat ca liceu de fete până în anul 1957, când au venit primii 10 băieţi. În perioada 1965 – 1978 școala s-a numit Liceul “Mihai Eminescu” (se tipărea revista Năzuința și existau 38 de clase cu profilele: filologie- istorie, chimie-biologie și industrial seral și fără frecevnță). În perioada 1978 – 1990 școala s-a numit Liceul de filologie – istorie “Mihai Eminescu” crescând ponderea profilulu industrial. Din 1990 până în 2000 liceul a îmbrățișat profilul teoretic, numindu-se Liceul teoretic “Dr. Constantin C. Angelescu”. Numele marelui poet a fost dat altui liceu din oraș. În 2000 liceul devine Colegiu Național reluându-și numele marelui poet al neamului – Mihai Emienscu. Printre absolvenții celebri ai acestui liceu amintesc pe: actrițele Aime Iaconescu, Eliza Plopeanu și Valeria Gagealov, solista de operă Cleopatra Melidoneanu și poeta Denisa Comănescu.
-->
Răspunsuri