Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica romano catolică din orașul Salonta - BIHOR.
Biserica romano-catolică a orașului Salonta din județul Bihor, a fost construită în perioada anilor 1872-1874 și a fost sfințită în cinstea Sfântului Ștefan. Biserica s-a construit din dispoziţia episcopului Lipovniczky István, pe baza proiectului arhitectului orădean Knapp Ferenc. Clopotele, orga, băncile şi obiectele de cult au fost transferate de la biserica din cetatea Oradiei. Biserica cu hramul Neprihănita Zămislire are nava lungă de 22 metri și lată de 10 metri precum și un turn înalt de 28 metri, cu 3 clopote. Tabloul altarului este opera pictorului Solymossy Elek. În vara anului 1995 biserica a fost împrejmuită cu gard de fier. La 20 august 1996, în fața bisericii s-a ridicat o cruce de piatră și marmură, reprezentând pe Iisus răstignit. În data de 20 august 2000, s-a inaugurat un monument din lemn, proiectat de sculptorul de origine salontană Karancsi Sándor și realizat de fratele său, Karancsi László. Este o biserica romano-catolică frumoasă, elegantă, care se mândreste cu proportiile turnului. Altarul principal a fost executat pe vremea episcopului Kalatay Ferenc. Este din lemn sulptat cu coloane. În centru se afla statuia Sf. Maria, iar deasupra o monograma a Mariei, de dimensiuni foarte mari. Altarul lateral a fost executat în anul 1810 tot din lemn si este închinat Sfântului Stefan Rege. Biserica a suferit mai multe renovari, în 1959, în 1961 și 1985 exteriorul si în 1993 interiorul. La renovarile din 1993 echipa de restauratori condusa de Sipos Tibor a readus la suprafata vechile picturi din 1959. Cu toate ca Salonta era o parohie străveche, numele ei nu apare nici în Codexul de la Viena, nici în zeciuiala papala, decât în anul 1552 când parohul ar fi trebuit sa plateasca 3 forinti pentru conciliul de la Trindent. Suma demonstrează că în Salonta era o parohie destul de mare. Conform documentelor din arhiva episcopală, localnici au rămas pe loc și în timpul luptelor cu turcii și și-au păstrat credința catolică în ciuda vointei voievozilor Ardealului. Satul a rămas catolic chiar și atunci când satele din jur au trecut in corpore la calvinism. Inspirat de acest eveniment scriitorul Fodor Ferenc a scris o carte cu titlul „Az el nem sodort falu” (Satul car n-a fost luat de val).
-->
Răspunsuri
ora 11.17 - 1 raspuns
Va multumim! Ma asteptam sa scrieti ce monument este in poza.
Muzeul Județean de Istorie - Botoşani
Fost Palat al Prefecturii, clădirea în care se află muzeul a fost ridicată în perioada premergătoare Primului Război Mondial, după proiectul arh. Petre Antonescu.
Iniţial, muzeul a avut dublu profil: istorie şi ştiinţe naturale. La sfârşitul anului 1977 a avut loc deschiderea expoziţiei de bază a Secţiei de Istorie a muzeului, cuprinzând elemente de arheologie, numismatică, istorie. În sălile acestuia se află câteva exponate deosebit de interesante: un adăpost uman din paleoliticul mijlociu descoperit la Ripiceni-Izvor, pe malul Prutului, care este unicat în ţară; o statuetă feminină aparţinând culturii Cucuteni (5.000 i.Hr.), cunoscută sub denumirea de „Venus de la Drăguşeni”; vechea uşă de la biserica „Sf. Nicolae” din Dorohoi (ctitoria lui Ştefan cel Mare, 1495); paftale, inele sigilare şi alte obiecte descoperite pe câmpul de bătălie de la Verbia (4 km. de Dorohoi), unde armata lui Ieremia Movilă a trecut de partea lui Mihai Viteazul, domnul care a unificat pentru întâia oară provinciile româneşti (1600); inscripţia originală (pisania) şcolii de la Pomârla (1835), întemeiată de boierul Anastasie Başotă, prima şcoală particulară din Moldova.
Muzeul mai reunește și câteva obiecte importante din punct de vedere cultural, ce s-au aflat sub posesia unor reprezentanți ai culturii românești, precum Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian, George Enescu, Grigore Antipa sau Octav Băncilă.