Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica evanghelică fortificată din municipiul Codlea - BRAȘOV.
Biserica evanghelică fortificată din municipiul Codlea, județul Brașov, a fost construită începând cu secolul al XIII-lea fiind situată în piața centrală a orașului. Ansamblul monumental este înscris în lista monumentelor istorice și cuprinde biserica evanghelică și incinta fortificată. Din construcția romanică se mai păstrează doar portalul de vest. În absența unor cercetări arheologice exhaustive, este greu de stabilit astăzi dacă biserica inițială a fost construită în formă de bazilică sau de biserică sală. Portalul cu trei retrageri succesive, cu arc plincintru, are pereții formați din colonete cărora le este atașată o friză de capiteluri cu decorație de palmete și figurine umane. În secolul al XV-lea biserica romanică a fost transformată într-o biserică sală gotică. Corul este prevăzut cu o absidă 5 x 8 metri și cu o boltă în leagăn cu penetrații, cu nervuri de cărămidă dispuse în formă de plasă. Nervurile pornesc de la console decorate diferit. Sacristia din nordul corului se dezvoltă pe două niveluri și are bolți în formă de plasă, cu nervuri din cărămidă. Biserica are în sala bisericii un valoros tavan casetat, format din 252 panouri pictate, realizat de meşterul făurar şi pictorul Johannes Stolz care-şi pictase autoportretul într-unul din pătrate. Cu ajutorul subvenţiilor de stat şi cu aportul enoriaşilor, tavanul a fost consolidat, iar pictura a fost reîmprospătată de către pictorul artist Eduard Morres. În sud-estul bisericii se ridică turnul clopotniță, un donjon masiv care, prin completări succesive, a ajuns să aibă pereți de 5 m grosime. O incintă fortificată de formă poligonală înconjoară biserica. Ea a fost realizată la începutul secolului al XV-lea, după anul 1420, respectiv în urma primelor invazii turcești. Zidul de incintă are o înălțime de 8–10 m, iar grosimea sa ajunge până la 2 m. În partea coamei a fost prevăzut cu goluri de tragere și aruncare. În partea interioară au fost construite camere de provizii. Turnul primește în anul 1892 aspectul actual neogotic. În anul 1892, acoperişului i s-a dat forma cunoscută azi, cu ferestre neogotice conform unui proiect al ing. Josef Nekolni, o scară interioară nouă prin bunăvoinţa lui Christian Boltres şi un paratrăsnet construit de către meşterul tinichigiu Weber din Braşov. Din 1906 datează ceasul din turn, cu mecanism acţionat electric şi cu cadrane de ceas iluminate electric. Până în 1892, turnul clopotniţă dispunea de trei, iar din octombrie 1892 de patru clopote, sunând în acordul Do major. Deoarece trei din aceste clopote au fost topite în Primul Război Mondial, comunitatea a comandat în 1923 alte trei clopote la aceeaşi firmă de unde au fost achiziţionate şi primele – firma Seltenhofer. Turnul cu ceas nu este atașat de biserică. Altarul, opera lui Johannes Bartel din Brașov, înălțat în anul 1904, este de asemenea neogotic. Amvonul este datat 1841. Orga barocă din Codlea este de o valoare artistică şi muzicală deosebită, fiind achiziţionată în anul 1709. Orga dispune de 2000 de tuburi, două manuale şi 28 registre, fiind recondiţionată în anul 1986 și este opera maestrului Prause din Silezia. Între anii 1828 și 1830 s-a construit primăria, ea fiind alipită turnului clopotniță. Incinta fortificată se constituie într-o veritabilă cetate bisericească înconjurată de ziduri de fortificaţie şi bastioane. Se disting cele două bastioane (al ţesătorilor şi dogarilor din partea de nord), înaltul zid de apărare cu strajă şi cu majoritatea cămărilor de provizii ce prezintă şi astăzi forma iniţială. Alte părţi ale cetăţii bisericeşti, de-a lungul secolelor, au suferit transformări sau au fost demolate şi înlocuite cu alte edificii, mai adecvate cerinţelor timpurilor.
-->
Răspunsuri
ora 11.03 - 2 raspunsuri
Farul Regelui Carol I (Farul Vechi) - portul Constanţa
Farul vechi Carol I se află în incinta portului Constanța, este montat într-un turn de piatră și are o înălțime de 21,75 m deasupra nivelului marii. Este decorat cu basorelieful regelui Carol I, cel care la 27 septembrie 1909 a inaugurat deschiderea portului Constanța, precum și o placă cu inscripția „Portul Constanța”. Constanța se moderniza și avea nevoie de noi simboluri, iar Farul Carol I era cu siguranță unul dintre ele.
Primii ani de funcționare ai Farului Carol I au coincis cu o dezvoltare fulminantă a Constanței, sub bagheta Regelui, cel ce a reușit să alinieze Dobrogea la standardele vechiului Regat, după ce teritoriul dintre Dunăre și Mare a intrat între granițele țării în 1878.
Constanța începutului de secol XX se află în plin proces de modernizare. După construirea podului de la Cernavodă a lui Anghel Saligny, tot acest priceput în ale arhitecturii a creat planurile portului ce avea să devină cel mai mare din Marea Neagră. Inaugurat în anul 1909 de însuși regele Carol, modernitatea portului și schimbarea viziunii regale și a politicii românești către potențialul maritim al Constanței se materializa și prin construirea Farului Carol I, unul dintre cele mai moderne construcțîi de acest gen ale vremurilor.
La 1913, Farul lui Carol prelua ștafeta de la bătrânul Far Genovez, ce avea să își stîngă lumina după mai bine de jumătate de secol (1860-1913).
În vara caldă a lui 1914, când încă niciun soldat nu intrase sub arme, Farul din portul Constanța ghida luxosul iaht și navele militare ce îl însoțeau pe țarul Nicolae al ÎI-lea în prima să vizită în România. Cu doar un an înaintea acestui eveniment ce a marcat istoria Constanței, la sfârșitul verii lui 1913, când trupele românești plecau învingătoare din Bulgaria în cel de-al doilea Război Balcanic, Regele Carol, privind spre sud de pe terasă circulară a Farului, îi arată tinerei principese Maria Cadrilaterul nou cucerit. Acolo avea să își construiască viitoarea regina, în 1927, una dintre cele mai cunoscute și mai vizitate reședințe ale sale: Castelul de la Balcic.
La mijlocul anilor `30, Farul Carol avea în grijă peste 142 de hectare de platforme, 36 de dane comerciale, 3 dane militare, 4 diguri de apărare, rezervoare imense de petrol și silozuri pentru cereale.
Acesta a devenit inactiv încă din anul 1961, predând ștafeta Farului de Aterizare, unul dintre cele mai moderne la acea vreme, inaugurat în anul 1960, și a Farului Alb, aflat în extremitatea digului extins, dat în folosinţa 12 ani mai târziu, în 1972.
În 1996 Farul este reabilitat, iar replici ale efigiilor sunt puse în locul celor distruse de comuniști.
Farul Carol I - Constanţa (1909)