Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Castelul Pal Bethlen, azi Primăria orașului Beclean - BISTRIȚA-NĂSĂUD
Castelul Bethlen Pal din Beclean este un monument istoric ridicat de arhitectul Mor Kallina în jurul anului 1900 și este situat pe Strada Ghiocelului, la nr. 6. Castelul a fost construit din piatră și cărămidă, avînd două niveluri. Construcţia are două turnuri hexagonale, amplasate pe latura de nord şi de sud. Circumstanţele construirii castelului sunt neclare. La începutul secolului al XX-lea castelul a fost înconjurat cu un zid masiv din piatră; în afara zidurilor vestice se aflau ruinele cetăţii de altădată. Castelul cu două niveluri are o planimetrie asimetrică, care dezvăluie urmele mai multor intervenţii. Nucleul clădirii este o aripă alungită care se află orientată în direcţia nord-sud. O sală festivă de mari dimensiuni şi trei încăperi mai mici pe partea sudică alcătuiesc nucleul clădirii la parter. Această aripă este flancată la margini de câte o încăpere alungită, care fac legătura între aripa centrală şi cele două turnuri hexagonale de la colţurile clădirii. În centrul aripei principale se află un rezalit în trei axe, de care se leagă terasa prin care se face intrarea în clădire. Rezalitul cuprinde în interiorul lui casa principală de scări. Perpendicular pe aripa principală se întinde o aripă cu cinci încăperi. La etajul clădirii repartizarea încăperilor se aseamănă, cu mici diferenţe, cu repartizarea camerelor de la parter. O importantă diferenţă este, că turnul nordic este mai scund în comparaţie cu turnul sudic, având numai un singur nivel. Asemănător turnului nordic, sala de spectacole, care se întinde pe partea nordică a clădirii, are un singur nivel, tavanul ei fiind mai înălţat. Subsolul clădirii are patru încăperi boltite. Faţada principală a castelului se află spre vest. Rezalitul în trei axe a dominat aspectul faţadei, în spatele rezalitului se afla aripa principală a clădirii, care era flancată la margini de câte un turn hexagonal. În faţa rezalitului se întindea o terasă cu balustradă, a cărei acces era asigurată de scări din piatră. Faţada rezalitului este articulată vertical prin patru pilaştrii cu capiteluri bogat-ornamentate. Pe aceşti pilaştri se rezema o cornişă sprijinită pe console. În centrul faţadei se afla un fronton cu caracter baroc, a cărui ornament principal era un panou de dimensiuni mari, decorat cu blazonul familiei Bethlen. Frontonul a fost flancat de o atică cu reliefuri. Intrarea în castel era plasată în centrul rezalitului, iar suprafaţa din stânga şi din dreapta intrării a fost străpunsă de câte o fereastră geminată, cu deschideri trilobate. Turnul hexagonal era decorat sub acoperiş cu o cornişă sprijinită pe console, asemănător cu cornişa rezalitului. În jurul anului 1900 clădirea a fost reconstruită, cu această ocazie fiind modificată şi înfăţişarea faţadei. Majoritatea clădirii a fost supraetajată, numai sala mare festivă şi turnul nordic au rămas cu nivelul de parter. În lipsa izvoarelor nu se ştie când a fost construit etajul turnului sudic. Pe parcursul reconstruirii terasa din faţa rezalitului şi-a păstrat forma originală, dar ferestrele rezalitului au fost schimbate. La parter, intrarea a fost flancată de câte o fereastră dreaptă cu bolţarul median marcat. Nivelul următor e străpuns de trei ferestre drepte, cel din mijloc fiind o fereastră tripartită. Cu ocazia reclădirii, frontispiciul a fost transformat într-un fronton cu linii spiralate în spiritul arhitecturii renaşterii germane; o fereastră tripartită străpungea frontonul, şi sub aceasta se afla blazonul familiei Bethlen. Partea sudică a faţadei era străpuns la parter de două ferestre drepte, deasupra lor de patru ferestre geminate. Repartizarea ferestrelor coincide cu repartizarea actuală. Aspectul faţadei principale era acelaşi şi în anul 1927, când József Keöpeczi Sebestyén a desenat castelul. În anii 1980 faţada principală a suferit unele modificări. Ferestrele aripei, aflate la nord de rezalitul central, au fost înzidite, iar aripa a fost înălţată, rezultând în acest fel sala de spectacole. Au păstrat arhitectura rezalitului, dar au înlăturat chenarele ferestrelor şi au îndepărtat şi blazonul familiei Bethlen. Bastionul sudic dezvăluie urmele unor intervenţii; la parter se văd unele ferestre înzidite. La parterul aripii sudice se află o uşă cu închidere în segment de cerc, care duce în pivniţă, uşa poate fi datată probabil dinainte de secolul al XIX-lea. Faţada din spate are un aspect mai puţin interesant. La începutul secolului al XX-lea intrarea din spate era amplasată asimetric, spre direcţia nordică. În faţa intrării si întindea o terasă joasă, cu un pridvor cioplit din lemn. La etaj, la sud de pridvor, se afla un balcon închis, a cărui funcţie a dispărut datorită transformărilor ulterioare. Amplificările făcute în secolul al XX-lea au rezultat o faţadă simplă, care se compune din două registre majore. În aripa de nord se află o sală înlărgită, a cărui faţadă e penetrată de o singură intrare, în faţa căreia a fost turnată din beton o terasă largă, semicirculară cu trepte. Balconul închis, din vremea lui Pál Bethlen, a devenit intercalată între sala de spectacole şi aripa sud-estică a clădirii, iar sub balcon s-a construit grupul sanitar. În jurul aripei sud-estice se întinde un balcon îngust din beton. Suprafaţa parterului şi a etajului e străpunsă de ferestre drepte, de diferite dimensiuni. Majoritatea ferestrelor din spate ale aripii care face legătura între aripa principală şi turnul de colţ sunt înzidite, şi repartizarea ferestrelor nu este identică cu ferestrele de pe faţada principală a clădirii. Pereţii turnului din sud sunt străpunse de ferestre pe trei niveluri. Ferestrele de la nivelul subsolului şi de la parter sunt ferestre pătrate cu dimensiuni reduse, ferestrele de pe etajul turnului sunt dreptunghiulare. Singurul element decorativ al turnurilor e cornişa sprijinită pe un şir de console. Amenajarea interioară de odinioară a castelului nu este cunoscută, numai interiorul casei de scări al rezalitului faţadei principale aminteşte de interiorul din jurul anului 1900, cu lambriul şi scările cu parapet strunjit. La etaj vis-a-vis de scara principală, se vede un cămin istoricizant din teracotă verde smălţuită, decorat cu o bogată ornamentaţie cu caracter renascentist-târziu: brâu cu denticule, ove, festoane din flori şi fructe. La începutul secolului al XX-lea în spatele castelului se întindea un parc elegant amenajat, a cărui copaci au fost tăiaţi în anii 1960. Dintre clădirile-anexe din jurul castelului numai una s-a păstrat până în zilele noastre, cel care a fost transformată într-un muzeu. În urmă cu zece ani, pe lângă aceasta mai existau şi două alte clădiri, una destinată bucătăriei şi diferiţilor slujitori, iar celălalt era casa de oaspeţi. Tot atunci încă se mai puteau vedea grajdurile ansamblului, prevăzute cu ferestre baroce, datate în secolul al XVIII-lea. Aceste clădiri au fost demolate în ultimul deceniu. Deşi în ceea ce priveşte fazele de construcţie ale castelului, din lipsa unor cercetări exhaustive, sunt mai multe neclarităţi, pe baza informaţiilor acumulate, putem afirma, că fostul castel a lui Pál Bethlen este un reprezentant interesant al castelelor transilvane din perioada istorismului, a cărui importanţă e mărită şi datorită posibilei participări în procesul proiectării al arhitectului Mór Kallina.
***
Contele Pál Bethlen (1851–1935), de numele căruia se leagă aspectul actual al castelului, a fost fiul contelui Pál Bethlen (1798–1859) şi a contesei Mária Bethlen (1827–1876). El a urmat studii liceale la Budapesta, şi a terminat facultatea în Zürich. După finalizarea studiilor, a întreprins o călătorie mai lungă în străinătate, după care a făcut armată timp de 5 ani. La începutul anilor 1870 a revenit pe moşia lui din Beclean. Prima lui soţie a fost contesa Gabriella Rhédey (1861–1883), de la care s-a născut fata cu numele Ida (1880–1895), cea care a avut un destin tragic, înecându-se în apropierea morii din Beclean. Monumentul ei funerar este cea mai frumoasă piesă a cimitirului familiei Bethlen. Contele Pál Bethlen s-a însurat din nou în 1885, când a luat-o de nevastă pe Jolán Tisza de Ineu. În 1891 contele a fost denumit comitele suprem al comitatului Bistriţa-Năsăud, iar mai târziu a devenit comitele suprem al comitatului Solnoc-Dăbâca.
-->
Răspunsuri
ora 10.40 - 5 raspunsuri
Teatrul „Maria Filotti” din Brăila
Teatrul „Maria Filotti” din Brăila (fostă Casa Rally, fost Teatru Regal)
Teatrul „Maria Filotti” din Brăila
Teatrul „Maria Filotti” din Brăila
Teatrul „Maria Filotti,” cunoscut și sub numele vechi ca Teatrul Rally, este o instituție de cultură inaugurată la 1864 în Brăila, România.
Teatrul „Maria Filotti” din Brăila (Casa Rally)
Teatrul "Maria Filotti" din Brăila este o instituţie de prestigiu a teatrului românesc, având o tradiţie de 150 de ani, dintre care 50 de ani de activitate permanentă. Clădirea teatrului a fost construită în jurul anului 1850 şi este azi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional.
Istorie...
Prima referire oficială despre o manifestare teatrală la Brăila, o consemnează ziarul local „Mercur" în 1840. Urmează o perioadă bogată în reprezentaţii teatrale susţinute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache si Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.
Pe tot parcursul secolului XIX, personalităţi de prestigiu ale artei europene au oferit reprezentaţii publicului brăilean: Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Şaliapin, George Enescu.
Construit în jurul anului 1850, Hotelul Rally reunea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arenă de vară, cofetărie. Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase trupe din ţară şi din străinătate. Aici au debutat Hariclea Darclée în 1881 şi Maria Filotti în 1905. Teatrul Rally va fi cedat de proprietarul său - Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei – Primăriei oraşului prin testamentul datat noiembrie 1910, care încheie cu următoarele cuvinte: „Celor ce se vor folosi de ajutorul ce le las prin acest legat, le recomand din inimă iubire de dreptate şi adevăr şi mai presus aplicaţiunea la muncă neîntreruptă şi cinstită, că numai în aceasta eu am găsit mai multă mulţumire în viaţa mea. Milă către cei nenorociţi şi suferinzi şi dragoste desăvârşită către religie şi neam."
În acest locaş, la 15 aprilie 1949, se înfiinţează Teatrul de Stat Brăila – Galaţi. Primul spectacol prezentat publicului a fost "La Ilie Bun şi Vesel" de Ion Dămian, regia Victor Bumbeşti. Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primeşte numele actriţei Maria Filotti.
Maria Filotti...
Maria Filotti, una dintre cele mai apreciate actriţe române ale secolului XX, s-a născut la 4 octombrie 1883, în comuna Batogu, judeţul Brăila. Urmează cursuri de teatru la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică unde o are profesoară pe Aristizza Romanescu. "Veşnic sunt nemulţumită de mine" - sunt cuvintele pe care le-a pus la baza unei cariere strălucite o actriţă uluitoare prin talent, dăruire, spirit analitic, inteligenţă, prestanţă şi devotament desăvârşit. A jucat in 167 de piese dintre care in 45 a deţinut roluri principale. Creaţiile sale din "Hedda Gabler" de H. Ibsen, "Pescăruşul" de A. P. Cehov, "O femeie fără importanţă", "Evantaiul doamnei Windermere", "Soţul ideal" de O. Wilde, "Dama cu camelii" după A. Dumas, „Anna Karenina" după L. Tolstoi, „O noapte furtunoasă" de I.L.Caragiale au rămas în galeria rolurilor memorabile ale teatrului românesc. A fost membră în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru, societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti şi, timp de treizeci de ani, profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică.
Restaurarea...
În perioada 1980-1988, clădirea teatrului a fost consolidată, renovată şi restaurată de o echipă impresionantă formată din arhitecţi, constructori, graficieni, pictori, sculptori, ceramişti, sticlari. Au contribuit:
- Consiliul Popular Judeţean Brăila – Primăria Brăila
- I.S.L.G.C. Bucureşti (Urban Proiect) - Arhitecţi Viorel Oproescu, Doina Juncu Bubulete, Dumitru Ruşi - proiectanţi
- I.C.M.J. Brăila (Concivia) - constructor
- Artişti plastici - Pictură: Nae Moldoveanu, Constantin Firică, Dumitru Miţurcă, Ştefan Câlţia, Nic Mitrofan, Stucatură: Mihai Istudor, Costel Badea, Ceramică: Dumitru Rădulescu, Cortina: Val Munteanu, Corpuri de iluminat: Virgil Mihăescu, Vitralii curtea interioară: Virgil Mihăescu, Ion Stendl. Coordonator artă monumentală - Virgil Mihăescu.
Edificiul cuprinde sală de spectacole, sală studio, sală de conferinţe, foaiere şi spaţii pentru expoziţii.
Teatrul Maria Filotti azi..
Cu o istorie bogată şi impresionantă, Teatrul Maria Filotti este astăzi un teatru de repertoriu, cu o trupă de 26 actori, 2 regizori, 1 scenograf. Repertoriul variat, alcătuit din piese ale dramaturgiei naţionale, precum şi din repertoriul universal, pus în valoare de regizori valoroşi precum: Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Constantin Codrescu, Mircea Daneliuc, Dominic Dembinski, Victor Ioan Frunză au contribuit ca teatrul brăilean să fie azi una dintre cele mai importante scene ale ţării. Domniilor lor se alătură tinerii creatori care au găsit în teatrul din Brăila spaţiul ideal pentru „înscenarea" temelor dramaturgiei contemporane - Radu Afrim, Radu Apostol, Sorin Militaru, Szabó Istvan, Radu Nichifor, Ilinca Stihi, Iris Spiridon, Alexandru Lustig.
Recunoaşterea valorii producţiilor artistice ale Teatrului Maria Filotti s-a concretizat prin invitaţii constante la festivaluri din ţară – Bucureşti, Braşov, Timişoara, Arad, Baia Mare, Piatra Neamţ, Galaţi, etc, precum şi la festivaluri din străinătate – Franţa, Turcia, Republica Moldova, Albania, Italia. Începând din 1995, Teatrul "Maria Filotti" găzduieşte Concursul Internaţional de Canto "Hariclea Darclée", initiat de soprana Mariana Nicolesco, iar din 2004 organizează Festivalul Internaţional de Teatru „Zile şi Nopţi de Teatru European".