Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Piatra Altarului din Masivul Hășmaș, jud. HARGHITA.
Piatra Altarului, în limba maghiară - Oltár-kő, este un bloc calcaros (stâncă) cu o înălțime proprie de aproximativ 350 metri, situată în Munții Cepei, Masivul Hășmas, în limba maghiară Hăgymaș, din Carpații Orientali, deasupra confluenței râurilor Bicaz şi Lapoş. Stânca este foarte căutată de alpiniști fiindcă se poate escalada. Ea este vizibilă din toate direcțiile și guvernează Cheile Bicazului. Pe partea vestică curge pârâul Lapoș, unde există și o cascadă de 25 metri în trei trepte. Stânca are două vârfuri distincte, cea de nord cu altitudinea de 1156 metri și cea de sud cu altitudinea de 1154 metri. De-a lungul vremii stânca s-a mai numit: Nagy Mogul, Puskas Rock, Turnul Bardoso sau Piatra Maria. Prima cățărare a stâncii aparține alpiniștilor sași din Brașov - Erwin Csallner și Johann Waldemar Goldschmidt (8 septembrie 1934). Un alt pionier al alpinismului pe această stâncă a fost ungurul Sandor Hreisz, din orașul Ujpest. Se cunosc vreo cinci căi de escaladare a stâncii, care au fost amenajate de autorități de-a lungul timpului. Dacă primul alpinist a fixat pe stâncă un steag românesc, cel de-al doilea cățărător l-a înlocuit cu unul unguresc, dar de-a lungul timpului pe stâncă s-au fixat și alte simboluri:
- La zece ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist (în anul 1954) o echipă de alpiniști târg-mureșeni a fixat pe stâncă o stea roșie cu diametrul de 7 metri.
- În anul 1974 aceiași alpiniști au fixat pe stâncă numărul latin XXX.
- În anul 1979 din inițiativa Consiliului popular județean Harghita s-a montat pe stâncă numărul latin XXXV
- În anul 1984 alpiniști din Gheorgheni au montat numărul XV.
- În anul 1989 un grup de alpiniști entuziaști au demontat toate simbolurile de pe stâncă
- După anul 1990 grupuri de alpiniști au golit stânca de puieți și alte plante, pentru ca în anul 1995, alpiniști din Gheorgheni să monteze o cruce metalică înaltă de 7 metri și lată de 2,5 metri, care străjuiește și acum cota maximă a stâncii.
Vizualizări: 0
-->
Răspunsuri
ora 12.20 - 1 raspuns
Palatul Braunstein, Iaşi
Palatul Braunstein este un monument de arhitectură, construit la începutul secolului al XX-lea, în Iași.
Clădirea adăpostește „Galeriile Cupola”, sala de expoziții a Uniunii Artiștilor Plastici.
Impresionant prin somptuozitate, palatul a fost construit pe locul unor mai vechi construcții aflate în proprietatea lui Adolf Braunstein, un antreprenor evreu care deținea mai multe magazine în împrejurimi la acea vreme. Cupola palatului a fost inaugurată în 1915. De-a lungul timpului, clădirea a avut diverse funcții, printre care hotel, bancă, sediu de partid.
În perioada comunistă, clădirea a fost naționalizată, funcționând aici, pentru o perioadă, Magazinul Victoria, apartamentele de la etaj având destinație de locuințe sociale. După căderea comunismului în 1989, unele părți din clădire au fost retrocedate, ulterior fiind răscumpărate, clădirea ajungând astfel în proprietatea primăriei.
Este una dintre clădirile simbol ale Iaşului, situată la kilometrul o al oraşului, dar asupra vechimii Palatului Braunstein nu s-a căzut de acord: în vreme ce unii spun că datează din anii 1840, alţii spun că a fost construit în anii 1900. Clădirea a fost naţionalizată în perioada comunistă, iar camerele palatului au fost împărţite ca apartamente sociale. Palatul Braunstein este format din trei etaje şi parter. Întregul imobil are o suprafaţă construită desfăşurată pe 2530 de metri pătraţi. Fundaţia clădirii este realizată din cărămidă şi piatra, pereţii sunt din cărămidă. Actualmente parterul şi o parte a primului etaj este închiriat unor societăţi comerciale.
În catalogul monumentelor istorice şi de arhitectură din România Palatul Braunstein este descris ca fiind sala de expoziţii a Uniunii Artiştilor Plastici, cu locuinţe la etaj. Este datat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi catalogat ca având importanţă istorică B, cod LMI IS-II-m-B-03837.
Având în vedere că Adolf Braunstein, evreul care a construit clădirea a trăit între anii 1842-1922, cade ipoteză că palatul a fost construit înainte de mijlocul secolului al XIX-lea. În catalogul întreprinzătorilor evrei din Moldova, Adolf Braunstein figurează ca proprietarul unor prăvălii de haine de pe Strada Mare (astăzi Bulevardul Ştefan cel Mare) în anul 1884.
În anul 1915 este inaugurată Cupola, iar palatul este gazda unei expoziţii de artă (printre obiectele expuse s-a numărat tabloul „Pax” semnat de Octav Băncilă)
Palatul Braunstein a avut trei perioade de cumpănă, cărora le-a rezistat:
– anul 1932, când Iaşul a fost indundat şi multe dintre clădirile vechi din oraş au fost complet distruse;
– bombordamentele din anul 1944, în timpul celui de-al Doilea Răbzoiu Mondial;
– cutremurul din 1977, când clădirile vechi ce au rezistat inundaţiei din 1932 si bombardamentelor din 1944, au cedat.
Prin anul 1920, la primul etaj al clădirii funcţiona sediul Partidului Ţărănesc.
Prin anul 1935, la parter era magazinul de bijuterii „Cristal”, la etaj sediul Partidului Ţărănesc.
Prin anii 1970 a fost sediul magazinului „Victoria”
Clădirea a funcţionat şi ca hotel de lux, imediat după ce a fost construit. Clădirea a mai găzduit, printre altele, „Farmacia Braunstein”, sedii de bănci, redacţii de ziare sau partide politice.
Poate te interesează cartea „Iașii de odinioară” (transportul este gratuit)
După anul 1989 moştenitorii lui Adolf Braunstein au cerut retrocedarea clădirii, de atunci existând „un răboi” între Primărie şi moştenitori. situaţia s-a rezolvat (oarecum) primăvara aceasta: Primăria a câştigat în justiţie dreptul de a administra clădirea, dar trebuie să plătească moştenitorilor despăgubiri în valoare de 1.4 milioane RON. Având în vederea situaţia în care se află Palatul, Primăria va încerca renovarea clădirii prin fonduri europene, iar locatarii să fie mutaţi, astfel încât Palatul Braunstein să intre în circuitul turistic şi cultural al Iaşului.
Palatul Braunstein şi Hotel Traian sunt singurele clădiri din zona Piaţa Unirii construite la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX care au rezistat până astăzi.
O legendă urbană spune că Adolf Braunstein a construit Palatul în dorinţa de a deţine o clădire mai mare şi mai grandioasă decât Palatul Cuza (astăzi Muzeul Unirii de pe strada Lăpuşeanu).