Ce monument e in poza de mai jos?
FIȚI PE FAZĂ!
MÂINE VOI POSTA AICI ȘI ÎN COLOCVIILE DE CARTE POȘTALĂ VECHE UN SET DE PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA MUNCII NOASTRE.
SE AȘTEAPTĂ ȘI PĂRERILE DUMNEAVOSATRĂ.
Ieri am prezentat Mănăstirea Putna- SUCEAVA.
Mănăstirea din localitatea Putna, județul Suceava, asezata la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun este prima si cea mai importanta ctitorie a lui Stefan cel Mare, si strajuieste, de peste cinci veacuri, tinutul legendar al Bucovinei. Manastireaa fost ridicata de Stefan cel Mare pentru biruinta obtinuta in batalia de la Chilia, din 25 ianuarie 1465, la indemnul si cu staruinta sihastrului Daniil. Lucrarile de constructie ale manastirii au fost terminate in 1469, dar sfintirea ei a avut loc la data de 3 septembrie 1470. Ridicarea zidurilor de imprejmuire ale incintei si a turnurilor aferente lor a fost terminata dupa un deceniu de la sfintire, in 1481. Dupa 3 ani insa, manastirea a fost lovita de un puternic incediu care a afectat in mod grav constructia. Stefan cel Mare nu s-a lasat insa si desi avea pe cap bataliile cu Baiazid al II-lea, a refacut manastirea la fel de frumoasa cum fusese si inainte. In anul 1504 Stefan cel Mare a fost inmormantat in incinta manastirii, dupa 47 de ani de domnie. In 1536 manastirea a fost cuprinsa de un nou incediu, in care au ars casele domnesti, amandoua trapezele, bucataria, spitalul si camara cu toate alimentele din interior. Dupa doua decenii cladirile afectate de incediu au fost refacute, constructia casei domnesti fiind chiar amplificata. In urmatorul secol Putna a cunoscut o stare de inflorire. Monumentul a fost din nou devastat in anul 1653 de un incendiu pus de ostile conduse de Timus Hmelnitki, amestecat in luptele pentru tronul Moldovei dintre socrul sau Vasile Lupu si viitorul domn Gheorghe Stefan. Totusi aceasta informatie nu este foarte sigura si unele cercetari au aratat ca in acea perioada au avut loc alunecari de teren grave care au afectat fundatii bisericii, motiv pentru care a trebuit demolata. Vasile Lupu a inceput reconstructia manastirii, lucrari care au fost continuate de urmatorul domnitor, Gheorghe Stefan si finalizate de abia in 1662 de catre Eustatie Dabija, domnul de atunci al Moldovei. Lucrarile realizate in aceasta perioada nu au avut in vedere doar biserica, ci intregul complex manastiresc, constituind un moment important in istoria ansamblului monumental al Putnei. Intre 1854 si 1856, zidurile fostei case domnesti au fost demolate pana la nivelul solului iar in locul lor au fost construite un corp de cladiri care exista si in prezent. In aceeasi perioada zona de nord a fost largita si s-a construit un zid de 23 de metri, langa care s-au construit un nou corp de chilii. In partea de nord-vest s-a ridicat o masiva cladire cu parter si etaj destinata staretiei. In anul 1859 au fost facute modificari la forma acoperisului iar in anul 1882, pe locul turnului-clopotnita din lemn s-a construit un turn inalt din zidarie, in care s-au instalat clopotele. In urmatoarea perioada au mai urmat lucrari incheiate in 1902, prilej cu care a fost refacut acoperisul bisericii dupa forma vechilor acoperisuri ale monumentelor moldovenesti.
-->
Răspunsuri
ora 11.37 - 4 raspunsuri
Palatul Karl Kunz, Timișoara, jud. Timiş
Referitor la problema pusă în dezbatere eu zic că acest concur să rămână aşa cum e, nea-m obişnuit (nu iau în calcul nici un fel de "plagiat" pentru că dacă cauţi poza pe internet e posibil să găseşti acelaşi rezultat ca cel dinaintea ta.
Referitor la colocvii - trebuie să pornim de la finalitatea acţiunii: o carte. Ca editor de cărţi cred că trebuie avut în vedere cuantumul de informaţii ce vor fi cuprinse în carte, dar şi calitatea acestora. Mă gândesc la o limitare a informaţiilor, dar şi la o ordonare a acestora: postăm întâi descrierea, apoi un număr limitat de CĂRŢI POŞTALE (nu fotografii vechi, ci exact OLDPOSTARD - celebrele cărţi poştale şi vederi care încă mai sunt colecţionate de pasiobnaţi), la fel un număr limitat de fotografii actuale (ideal ar fi originale) - săzicem 1 sau două, un număr limitat de aşa zise documente (strict definite: medalii, timbre/mărci poştale, monede, alte lucrări de artă, cărţi), un număr limitat de texte şi videoclipuri - dar toate să se refere strict la monumentul în cauză, fără interioare sau adiacente.
Şi mai aş avea o părere (asta ca unul ce am ceva experienţă în navigare pe site): fiecare participant să posteze independent articolul să dinerenţiat prin semnul (1) pentru monumentul de la Să ne cunoaştem ţara şi (2) pentru alt monument (cel car are legătură cu data sau altul), dar un participant să aibă maxim 2 articole.
Poate, poate ar fi util să se adauge o categorie separată de texte literare care descriu monumentul (fragmente) şi nu instituţia care este găzduită de monument.
D-l Ionațiu,încercați să sistematizați raspunsul dvs pt Colocvii. Punctați concretul! Cu mulțumiri!
Palatul Karl (Károly) Kunz - 1903, Timişoara
Sunt pefază cu următoarea părere:
La acest concurs nu văd ce s-ar putea schimba, poate doar sistemul de punctare - maxim de puncte primul care răspunde, 1 punct ultimul care răspunde şi -1 (minus un punct) pentru un răspuns greşit. S-ar evita astfel abuzul de copiere a răspunsului de la unul la altul; eventual răspunsul să fie valid dacă are un element suplimentar de edificare (denumire alternativă, an de construcţie, de renovare, stil arhitectonic, foto diferit de cea din întrebare, etc. - element care nu poate fi identic la 2 sau mai mulţi concurenţi - celcare "copiază" un astfel de element neprimind cu un punct mai puţin decât ar merita sau o puncte).
La celîlat concurs, de colocvii nu m-am implicat căci am sesizat acolo o prea mare "zbatere" pentru cine postează primul şi mai multe poze. Acolo aş limita numărul de categorii ce se notează (să ziceână m maxim 3 pe o categorie), iar în caz de repetare a unor informaţii preluate de la predecesor să nu fie deloc punctat acel răspuns. Până la urmă se doreşte a realiza o carte în care nu poţi să pui 200 de poze numai pentru un monument!
La ceas târziu din noaptea australiană asta e "faza" mea!!!
S-a reținut, mare drepate ai! În colocvii e mare zbatere. La concurs nu stiu ce să zic. Propun să mergem la fel, că abia ne-am obisnuit. Să-i fie rușine celui care copiază răspunsul fără să citească ceva despre el. Cred ca e de ajuns. Ce e mai mult decât oprobiul celorlați? As propune ca cei care scriu ulterior, să aduca macar o poza, carte poștală, medalie, filatelie, logo, un text etc cu referire la monument. La primul e destul să nominalizeze monumnertul. Multumesc de răspuns, Ivan!
Palatul Karl Kunz, Timișoara, Timiş
Palatul karl Kunz, Timișoara, Bulevardul 3 August 1919, nr. 3, jud. Timiș