Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Mănăstirea Râmeț - ALBA
Mănăstirea Râmeț este un lăcaș de cult ortodox cu statut de monument istoric situat în comuna cu același nume din județul Alba, constituit din:
- Biserica „Nașterea Precistei”
- Biserica „Izvorul Tămăduirii”
- Fosta școală, azi muzeu
Mănăstirea este situată pe Valea Geoagiului, la intrarea în Cheile Râmețului din Munții Trascăului, la 34 kilometri distanță de Alba Iulia și 18 kilometri de Teiuș.Mănăstirea Râmeț este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania. Bisericuța cu hramul Izvorul Tămăduirii poartă ascunse în zidurile-i firave nu puține taine. Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crișul Alb în 1377. Acest element face din lăcaș unul dintre puținele biserici românești de piatră databile, poate, în secolul XIII. Mănăstirea și biserica s-au aflat sub protecția lui Matei Corvin, a voievodului Radu Vodă cel Mare și a lui Mihai Viteazu. Mănăstirea păstrează în registrul iconografic pictat in interiorul ei, una dintre imaginile rare ale episcopului unit al Blajului, Ioan Inocențiu Micu-Klein, ca protector al lăcașului de cult. După distrugere, ca represalii pentru participarea localnicilor la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, biserica este refăcută în 1792. Mănăstirea se redeschide la 1940, iar în 1955 sinodul hotărăște transformarea ei în mănăstire de maici. În 1959, este desființată de comuniști, dar maicile revin în 1962, sub „acoperirea” unei secții de covoare. Numele acestei mănăstiri este legat în mare măsură de cel al episcopului Emilian Birdaș de Alba Iualia.În decursul episcopatului său a fost efectuată o complexă operație de ridicare a bisericii vechi cu 2 metri și 8 centimetri, (astfel fiind salvată de la distrugere) și concomitent a fost construită biserica nouă cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, numită și Catedrala Munților Apuseni. În data de 5 iulie 2019 mănăstirea a suferit un puternic incendiu, stins abia după 13 ore, din cauza unui scurt circuit electric, suferind importante pagube.
-->
Răspunsuri
ora 12.05 - un raspuns ?!?!?
Biserica Sfânta Vineri din Pitești
Ctitorii
Potrivit pisaniei de piatră încastrată în peretele vestic al pronaosului, sunt atestați ctitorii edificiului religios inițial: ,,S-au ridicat această sfântă biserică din temelie, de dumnealui biv vel sluger, Ion Ungurelu, i de jupan Hagi Țenea, începându-se din leat 1817, în care an s-a lucrat dă roșu, în tovărășie, până la al doilea an 1818 martie 18, s-au pristăvit răposatu slugeri. Iar dă atunci, din pricina împotriviri(i) vremilor, au rămas până în următorul an, când s-au sărșit (sfârșit), după cum se vede, cu toată cheltuiala numai a dumn. Alecsandru Ungurelu, fiul răposatului slugeri Ungu(relu) /.../1827”
,,Jupânul Hagi Țenea conform unui înscris datat 26 noiembrie 1796, de pe o cazanie de la biserica Gura Văii Ștefănești, era fiul negustorului bucureștean Pătru Kalfiagii Țeni. Familia Ungurelu era cunoscută ca fiind o familie de boieri argeșeni descendenți ai boierului Martin Buliga, ctitorul schitului Buliga, local de cult care a fost pe locul actualului Muzeu Județean din Pitești. În secolul al XIX-lea însă cel mai de seamă ctitor a fost familia Budișteanu, respectiv Drăghici Budișteanu, care a fost și epitrop al bisericii o perioadă îndelungată”
Istoric
Între anii 1817-1827 s-a ridicat o biserică din lemn pe fundație de bolovani de râu cu hramurile: Cuvioasa Parascheva, Sfânta Treime și Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, ,,care va fi demolată după 19 octombrie 1908, data definitivării actualei construcții, căreia i se pusese piatra fundamentală la 20 iulie 1904”[4]
Inițiativa construirii acestui impunător locaș religios a aparținut preotului Ioan Becescu, ajutat de epitropii Gheorghe Rădulescu, Tudorache Cristea, Gheorghe Șerbănescu, care au participat efectiv la acțiunea de construire a bisericii și colectarea sumei de 12.810 lei aur, necesară finalizării lucrărilor.
Planul construcției a fost conceput de către arhitectul bucureștean Ion N. Socolescu, iar execuția lucrărilor, coordonată de reputatul inginer constructor piteștean, Dimitrie Dima.
Providențialei întâlniri dintre un preot identificat cu chemarea sa – Ioan Becescu, cu un arhitect de înaltă concepție – Ion N. Solocescu, și cu un inginer de o competență inegalabilă – Dimitrie Dima, îi datorăm excepționala realizare a Bisericii Sfânta Vineri din Pitești. Acestui autentic triumvirat de oameni entuziaști și competenți, se cuvine a li se alătura pictorul D. Marinescu – autorul picturii murale, fost rector al Academiei de Belle Arte din București”[5]. Astfel construită, împodobită cu o pictură excepțională și înzestrată cu vitrouri la toate ferestrele de jos până sus, cu un mobilier care va stârni admirația multor generații prin soliditatea lui, biserica Sfânta Vineri a fost sfințită de P.S. Gherasim Timuș al Argeșului la 19 octombrie 1908.